Proiect de lege pentru românii care fug din țară după ce au fost condamnați la închisoare. Ce se va întâmpla cu ei

Ministerul Justiției a lansat un nou proiect de lege, pus în dezbatere publică care spune că persoanele condamnate definitiv la închisoare și care nu se predau autorităților în termen de 7 zile vor fi acuzate de evadare.

Lege pentru românii condamnați care fug din țară. Cum arată proiectul Ministerului Justiției

Astfel, la pedeapsă inițială se va adăuga și pedeapsa pentru ”evadare”, se arată în noul proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiției.

„Fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare va fi asimilată evadării”, se arată în actul normativ.

Reprezentanții Justiției din România declară că a inițiat acest proiect în fața unui „fenomen criminologic care capătă amploare și subminează încrederea în aplicarea legii și în Justiție”, respectiv practica unor condamnați de a fugi din țară înainte de a fi arestați. Cele mai recente cazuri și cele mai celebre sunt cele ale Elenei Udrea (care a fost reținută în Bulgaria) și Sorin Oprescu (Grecia).

Citește și: CCR a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal. Decizia CCR prin care Elena Udrea și Ioana Băsescu ar putea scăpa de închisoare

2025, anul darurilor divine pentru aceste zodii. Nativii care vor avea parte de binecuvântări

Nicușor Dan a explicat cu ajutorul unei pizza cum se împarte bugetul Capitalei. Clipul a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare

Oficialii sunt de părere că această creștere a numărului de condamnați care fug de pedeapsă poate avea importante consecințe nefaste:

• declanșarea și desfășurarea procedurilor de dare în urmărire, extrădare și predare determină aglomerarea activității organelor de aplicare a legii, mobilizând importante resurse umane, logistice și financiare;
• subminarea încrederii în aplicarea legii și în Justiție; aplicarea unor pedepse definitive privative de libertate care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnați de la executare, afectează funcția de exemplaritate a pedepsei și scade încrederea populației în actul de justiție și respectul față de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracțional;
• sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă și o sfidare a autorității statului de a aplica legea și a înfăptui Justiția prin instanțele de judecată.

Citește și: Parlamentul votează creșteri noi ale salariilor angajaților la stat. USR: „Avem deficit record, iar PNL și PSD propun creșteri fără număr”