09 mai 2022 | 12:30

Concluziile îngrijorătoare despre România, care macină europarlamentarii: stăm pe grămezi de bani, dar nu suntem capabili să facem nimic

ACTUALITATE
Concluziile îngrijorătoare despre România, care macină europarlamentarii: stăm pe grămezi de bani, dar nu suntem capabili să facem nimic

Deși facem parte din Uniunea Europeană de ani de zile, nici până astăzi nu reușim să construim politici menite să aducă în țară fonduri europene de care avem atât de multă nevoie. În continuare, suntem deficitari la acest capitol și incapabili să atragem banii necesari investițiilor în numeroase domenii de importanță strategică, precum infrastructura rutieră, cea feroviară, învățământul sau sănătatea.

Deși avem nevoie acută de sprijin financiar pentru a ne dezvolta, politicienii români nu pot sau nu știu să întocmească proiecte demne de a primi finanțare din partea blocului comunitar, deși avem numeroase proiecte care necesită finanțare și multe pe care nu ne permitem să le începem tocmai din cauza resurselor limitate ale bugetului național.

Acum, când pe bugetul public apasă presiuni aproape fără precedent, iese puternic la iveală faptul că fondurile europene ar putea fi colacul nostru de salvare, dacă am fi capabili sau am dori cu adevărat să construim o Românie mai bună.

PNRR ar putea fi ultima noastră șansă la o țară „ca afară”

Trage un astfel de semnal de alarmă europarmanetarul Corina Crețu, care pare să-și pună toate speranțele în Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR.

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat.

Acum, cu România domnului Boloş, poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai (…)

În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni. De ce nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse cererile.

În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul – am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat.

Deci, practic, România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu duminică, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv.