Industria muzicală în 2021: piraterie, streaming și viitorul post-pandemic

Muzica este un business, în primul rând, dar și una din cele mai frumoase ramuri din domeniul artelor.

Cu toate acestea, în timp ce consumul global de muzică tot crește, în România lucrurile stau altfel.

Țara noastră este la coada listei când vine vorba de cheltuieli în domeniul culturii. Din păcate, nu există o imagine reală pentru acest sector. Nu avem statistici și implicit o analiză profundă este imposibil de realizat.

Cu toate acestea, țara se confruntă cu probleme în materie de cultură care transcend domeniul muzicii și care au legătură în general cu nivelul culturii în România. Rezultatele mai multor rapoarte guvernamentale arată clar problema cu care se confruntă societatea. Pe de altă parte nu ar trebui să mire pe cineva din moment ce TVR Cultural a avut un sfârșit trist.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Cultura în România

Raportul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală a investigat consumul de cultură al României în pandemie, iar în intervalul noiembrie 2020 – aprilie 2021, intenția de a merge la un spectacol de muzică în aer liber pe următoarele șase luni era scoasă cu totul din ecuație pentru 76% dintre aceștia.

Raportul face referire și la alte motive, în afară de contextul pandemic, care explică de ce consumul cultural a fost așa de mic pe timpul crizei: excluziunea socială, decalajele educaționale, venitul, accesul la capital digital sau informarea corectă sunt doar câteva dintre reperele care trebuie luate în calcul.

Nu este de mirare că suntem la coada clasamentului în privința banilor alocați culturii. În timp ce media UE este de 8.5% din venituri per gospodărie, România cheltuie doar 5.8%, conform unui raport Eurostat din 2017.

Oamenii tind să nu plătească pentru un bun sau un serviciu de care pot face rost și gratis. România se confruntă, de altfel, cu o problemă în ceea ce privește pirateria bunurilor digitale și evident a muzicii. Toată lumea cunoaște pe cineva care a descarcat de pe PirateBay.

O cauză pentru care acest fenomen atât de răspândit la noi are de a face și cu nivelul de trai. Într-o societate în care majoritatea se zbate să-și asigure traiul este greu ca domeniul cultural și cheltuielile asociate acestuia să fie pe lista de priorități.

„Dacă discutăm despre ierarhia nevoilor, realitatea este că poporul român încă se află la etapele de bază. Până când nevoile fiziologice și de apartenență nu sunt asigurate, nu putem vorbi de autorealizare – aceste comportamente sunt la vârful piramidei, pe când românii sunt la bază. Oamenii de asta au nevoie – de spectacol și de pâine. Și trebuie să le primească imediat, a declarat Amalia Oltean, psiholog și psihoterapeut.

Cu alte cuvinte, trebuie să aibă loc o emancipare și dacă vrei poate chiar o Renaștere culturală în România.

Apariția platformelor de streaming muzical a zdruncinat din temelii modelul de business muzical. În 2019, veniturile serviciilor de streaming reprezentau peste 80% din toate veniturile cumulate din industria muzicală americană, conform unui raport Recording Industry Association of America.

În România, efectul streaming-ului a fost la fel de răsunător. Deși nu există date privind numărul de abonați Spotify, o estimare din 2019 plasa marja de utilizatori la 1,7 milioane. Este neclar, însă, câți dintre aceștia au abonamente plătite.

„Odată ce au apărut opțiuni mai ieftine pentru a consuma muzică și la noi, precum YouTube Premium sau Spotify, oamenii au început să fie mai dispuși să dea bani. Dar în continuare suntem cu vreo 10 ani în urmă când vine vorba de apetitul pentru consumul de muzică”, spune Alexandru Anghel, om de radio și TV și un observator atent al industriei muzicale din România, cu peste 10 ani de experiență în domeniu.

Viitorul industriei muzicale

În pandemie, platformele de streaming au fost cele care au salvat sectorul muzical. Însă, în timp ce datele arată că acestea au perceput o scădere în timpul pandemiei, criza sanitară a funcționat ca un stimulent adițional pentru a aduce schimbări culturale acestui domeniu, arată un studiu al Universității din Tasmania.

Fiind cel mai mare serviciu de streaming muzical cu abonament din lume, Spotify are publicul și puterea de a le oferi artiștilor oportunitatea de a-și dezvolta cariera și baza de fani.

Totuși, locul în care serviciul se clătește este pe partea de plată a lucrurilor. Folosind un calcul simplu, 100.000 de streamuri pe Spotify vor aduce unui artist, în medie, 437 USD. Rata Spotify per flux este o rată statică.

Compară acest lucru cu platforma Audiomack, prietenoasă cu artiștii, în care artiștii din Programul de Monetizare Audiomack câștigă plăți per flux între 0,0007 USD și 0,001 USD. Modelul de grup de venituri al Audiomack asigură că, pe măsură ce veniturile din anunțuri și abonamente ale platformei cresc odată cu rata de plată pe flux.

Pe măsură ce lumea turneelor ​​se schimbă și fluxul de venituri din concertele live va fi probabil o provocare pentru multe luni viitoare, artiștii gravitează către platforme mai prietenoase cu artiștii, care oferă și o legătură mai puternică față de fani.

De exemplu, inițiativa Bandcamp: o zi pe lună, platforma renunță la cota sa din veniturile din muzică și vânzări de produse, strângând peste 4 milioane USD pentru artiștii de pe platformă. Datorită faptului că nu este o platformă bazată pe abonament, Bandcamp are flexibilitatea de a recompensa artiștii într-un mod în care Spotify și alte servicii de streaming nu o fac.

Adevăratul impact economic mondial al coronavirusului nu a fost încă văzut, dar rapoartele timpurii sugerează că ne-am putea îndrepta către ceva comparabil cu cel al marii depresii, încetinirea costând economia mondială 1 trilion de dolari numai în 2020.

Deci, ce înseamnă toate acestea pentru industria muzicală?

Trebuie să privit înapoi la marea depresie și să vedem tiparele care sunt foarte probabil să se repete. Thinktank Synchtank a analizat industria muzicală la sfârșitul anilor ’20 și începutul anilor ’30 și a văzut tendințe îngrijorătoare. În timpul recesiunii economice, concertele live au fost lovite puternic, deoarece fanii muzicii care călătoreau în mod normal pentru concerte au rămas acasă pentru a economisi costurile de călătorie, reducând veniturile din muzica live și rezultând o piață de muzică live mai puțin vibrantă.

Dar raportul a analizat și modul în care, chiar și în perioada marii depresii, muzica a căzut pe locul 3, după radio și cinema pentru opțiunile de divertisment. Același lucru se întâmplă și astăzi, când muzica duce o luptă cu Netflix, rețelele sociale și alte forme de divertisment pentru atenția publicului.

Realitatea este că astăzi și, în viitor, oamenii vor trebui să facă alegeri importante cu banii lor, iar industria muzicală nici măcar nu a simțit încă impactul revenirii sportului, care fără îndoială va săpa în portofelele oamenilor, mai ales odată ce fanii vor fi lăsați înapoi în arene.