De ce pleacă tinerii români din țară: adevărul are multe nuanțe și e dureros

Dincolo de granițele oficiale ale țării noastre, în așa-zisa străinătate, mai trăiește o mică Românie. Diaspora abundă de semeni de-ai noștri, plecați de-acasă din diferite motive. Toate sunt, din păcate, la fel de triste.

Aproape că nu e buletin de știri care să ne vorbească despre românii din afara țării. Fie că sunt simpli muncitori în agricultură și ne fac cinste peste hotare cu stăruința lor în muncă și simplitatea lor, fie că sunt distinse personalități, lideri, oameni de afaceri, politicieni, elevi, studenți eminenți, toți ne aparțin și toți au în spate diverse povești care îi împing să plece departe de ceea ce înseamnă, pentru noi toți, „acasă”.

Din nefericire, toate poveștile au un element comun: tristețea. Foarte puține sunt situațiile în care românii își părăsesc țara din alte motive decât faptul că aici simt că nu mai au posibilități.

De aleg să plece? Unii fac acest pas pentru că țara nu oferă posibilități înalte de dezvoltare în carieră, nu avem programe universitare la fel de bune, nu avem dotări în scoli, nu avem sisteme publice decente de sănătate, de educație, nu avem salariile care se oferă în afară, nu avem curajul de a da o nouă șansă în câmpul muncii oamenilor trecuți de prima tinerețe și multe altele.

Final de an norocos pentru patru zodii. Mihai Voropchievici: „Loteria poate fi o șansă reală”

Fosta vedetă PRO TV, criticată după ce s-a dezis public de Călin Georgescu. Adela Pârvu a simțit furia fanilor pe pielea ei

În general, când o persoană alege să plece din țara lui, nu o face de bine. Aceasta este ideea de bază pe care toți ar trebui să o avem în minte, atunci când ni se vorbește despre românii plecați peste hotare.

Numeroase proverbe din popor vorbesc despre câinele care nu fuge de îmbucătură, despre omul care nu pleacă de la bine.

De ce ar vrea cineva să-și abandoneze țara, tradițiile, poate familia, părinții, buncii, frații, prietenii, locurile copilăriei, casa părintească? Ar face cineva această alegere dacă acasă i-ar fi cu adevărat bine?

Cu siguranță, nu.

Oamenii care aleg să plece poartă cu ei povara neajunsurilor, lacrimi grele de neputință și, cu ultima speranță împachetată în valiză, pleacă spre necunoscut, cu gândul timid că, poate, de data asta soarta îi va rezerva altceva.

Fenomenul migrației e extins pe toate palierele de vârstă. Sondajele arată că pleacă din țară atât tineri talentați, pentru a studia la universități de top din afara României, cât și alte categorii de tineri care pleacă pentru a munci sau maturi ce vor să asigure copiilor și familiilor rămase acasa un trai cât de cât decent.

Indiferent de motivațiile lor, un lucru este cert și doar cine a experimentat viața în străinătate știe că mitul câinilor care poartă covrigi în coadă e doar o poveste de adormit copii. În realitate, indiferent care sunt raționamentele pentru care un om alege să plece departe de casă, viața printre străini nu este ușoară.

Ai nevoie de resurse nenumărate pentru a te adapta, pentru a-i face pe ceilalți să te privească ca pe un egal de-al lor, pentru a izbuti să pui cărămidă peste cărămidă și să-ți clădești visul fie el unul nebunesc sau cât se poate de modest.

Statisticile sunt înfiorătoare

Analizând fenomenul la nivel global strict din perspectiva cifrelor, nu poate să nu te doară ceea ce simți. Analizele oficiale ne arată că nu doar românii simt că acasă nu mai au nicio opțiune, ci milioane de alți cetățeni fac aceeași alegere de a-și părăsi țara, în căutarea unei șanse mai bune la viață.

Organizația Națiunilor Unite arată că aproximativ 3 milioane de oameni au fost forțați să își părăsească locuințele în ultimul an ca urmare a războaielor, violenței, persecuției și a încălcării drepturilor omului.

Față de acum un deceniu, numărul oamenilor forțați să migreze s-a dublat, atingând un număr record de 82,4 milioane de oameni.

Se pare că 70% dintre cei afectați provin din țări cum sunt Siria, Venezuela, Afganistan, Sudanul de Sud și Myanmar.

Filippo Grandi, șeful UNHCR, a declarat că „82,4 milioane este cel mai mare [număr de migranți] de când am început să numărăm în mod fiabil”. A mai adăugat și că își face griji despre dublarea numărului de migranți în ultimii 10 ani.

„Acest lucru este îngrijorător într-un an în care am fost cu toții închiși, îngrădiți și blocați în propriile locuințe, în comunitățile noastre, în orașele noastre”, a spus Grandi într-un interviu înainte de publicarea raportului.

„Aproape 3 milioane de oameni au fost nevoiți să lase totul în urmă pentru că nu au avut altă opțiune.”

În 2020, peste 270 de milioane de persoane locuiau într-o țară spre care migraseră, cu 100 de milioane mai mult decât în 2000.

Ei bine, românii noștri nu-și părăsesc țara din cauza războaielor. La noi nu sunt războaie ca în zonele de conflict, dar trăim printre atâtea nevoi și neajunsuri, încât fiecare zi e o reală luptă pentru supraviețuire.

În jur de 3,6 milioane de persoane din România locuiau în țări OCDE în 2015-2016, iar 54% din acestea erau femei. Acest număr a reprezentat o creștere semnificativă (de 2,3 milioane) raportat la perioada 2000 – 2016. Cei mai mulți oameni au plecat între 2005-2011, ajungând ca în 2016, 17% din populația țării să locuiască în țări OCDE.

În plus, în acea perioadă populația migrantă a României era mult mai mare decât cea a țărilor vecine – Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. Diaspora țării noastre a reprezentat jumătate din toți migranții din regiunea prezentată în raport (7,8 milioane de oameni).

Conform analizelor oficiale, 90% din diaspora trăia atunci în țări europene. Este improbabil ca numărul să fi scăzut semnificativ în ultimii ani. Italia a fost una dintre țările cu cea mai mare diaspora românească – 1 milion de locuitori, o treime din întreagă populație migrantă. În Germania locuiau de asemenea mulți români – 680.000. În Spania locuiau 573.000. Alte destinații populare menționate de raport au fost Marea Britanie, Statele Unite, Ungaria, Franța și Canada.

Totuși, 1 din 4 români plecați în străinătate au spus că plănuiesc să se întoarcă în țară. Aproximativ 26% dintre emigranții români au declarat că intenționează să părăsească actuala țară de reședință pentru a se întoarce în România sau pentru a se muta în altă țară.

Deși românii visează la revenirea acasă, e puțin probabil că motivele ce i-au determinat în trecut să aleagă acest drum, să se fi schimbat între timp. Poate situația lor materială s-a schimbat și își permit acum să trăiască mai bine, acasă, poate deschizându-și o afacere sau, pur și simplu, trăind din ceea ce au agonisit în anii petrecuți departe de casă.