Roșia Montană, în patrimoniul UNESCO: ce înseamnă, de fapt, acest lucru

ACTUALITATE

Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, iar asta înseamnă, între altele, că în zonă nu mai pot avea loc exploatări miniere.

Roșia Montană a fost un subiect intens dezbătut în ultimii. Dacă-ți aduci aminte protestele începute prin 2003 și extinse la nivel național în 2013, o să înțelegi de ce zona e atât de importantă. Acum, aceasta face parte din patrimoniul mondial UNESCO .

Fostele mine romane de aur reprezintă complexul minier roman „cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO.

Roșia Montană, zonă protejată

Minele de acolo se întind pe şapte kilometri și datează din secolele al II-lea şi al III-lea. Au fost incluse în patrimonul mondial UNESCO, deoarece proiectul minier din zonă le-ar fi pus în pericol.

„Iartă-mă. Deși e prea târziu”. Mihai Bendeac, mesaj sfâșietor după moartea lui Gabriel Cotabiță. Cei doi nu își mai vorbeau de câțiva ani: „Pentru o tâmpenie”

Cel mai bun îngrășământ pe care să-l aplici iarna la pomii fructiferi pentru o creștere mai bună. Când trebuie folosit

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce „oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere”.

Acest sit „şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi” desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone. Aceste galerii sunt, însă, „vulnerabile”, a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi „să nu elibereze un permis de extracţie” pe teritoriul acestui sit.

Gabriel Resources, ușă închisă în față?

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, statul român a refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie agenția EFE. Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.

Canadienii nu-și recunosc înfrângerea:

„Aplicația și înscrierea UNESCO sunt în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel, iar aceste acte, împreună cu alte măsuri luate de România, demonstrează în continuare decizia politică a României de a nu aproba proiectul sub nici o circumstanță”, arată Gabriel Resources într-un comunicat citat de G4Media.