De ce rețelele sociale ar putea fi o amenințare pentru civilizație

Ce se întâmplă dacă civilizația umană ar putea supraviețui războaielor sau pandemiilor, dar nu și rețelelor sociale? Ți-ai pus vreodată întrebarea asta? Sau te-ai gândit ce impact au rețelele sociale asupra vieții tale?

Aceasta este întrebarea care pare să fie în centrul unei noi lucrări alarmante, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences și scrisă de o echipă izbitor de diversă de cercetători în biologie, psihologie, științe neuronale, climatice și multe altele. Este o lectură sumbră și, eventual, un apel la acțiune, pentru a înțelege mai bine modalitățile volatile în care dezinformarea se răspândește online.

Rețelele sociale au un impact major asupra vieții noastre

Coautorul și cercetătorul de la Universitatea din Washington, Joseph Bak-Coleman, a declarat într-un interviu pentru Vox, în legătură cu noua lucrare, următoarele: “Întrebarea la care încercam să răspundem a fost: „Ce putem deduce despre cursul societății la scară largă, având în vedere ceea ce știm despre sistemele complexe?”. Este un fel de a folosi modele de șoareci pentru a înțelege neuroștiința. Teoria are o aplicabilitate la societățile animale – și anume la grupuri – pentru a înțelege ceea ce ne spun despre comportamentul colectiv în general, dar și despre sistemele complexe, mai pe larg”.

Joseph Bak-Coleman a adăugat că scopul este să luăm această perspectivă și apoi să privim societatea umană prin prisma ei. Și unul dintre lucrurile legate de sistemele complexe este că au o limită. Dacă le perturbezi prea mult, se schimbă. Și deseori tind să eșueze catastrofal, neașteptat, fără avertisment.

Tudor Duma, dealerul lui Vlad Pascu, condamnat la închisoare: Câți ani va petrece după gratii?

Accident grav în Timișoara. Două tramvaie s-au ciocnit și au ricoșat în două autoturisme oprite la semafor

Bak-Coleman și colegii săi indică multe exemple de domenii în care ei spun că rețelele de social media au perturbat fluxul de informații fiabile despre sănătate, climă și multe alte subiecte. Dar au exprimat și o tensiune în centrul activității: că, deși internetul poate fi o forță teribilă, poate fi și o forță definitivă.

„Democratizarea informațiilor a avut efecte profunde, în special pentru comunitățile marginalizate și subreprezentate”, a declarat Bak-Coleman pentru Vox. „Le oferă abilitatea de a participa online, de a avea o platformă și de a avea o voce. Și asta este fantastic. În același timp, avem lucruri precum genocidul musulmanilor care naște teorii și subiecte de discuție pe rețelele sociale”.

Comportamentul nostru în social media este ca cel al șoarecilor. De ce au ajuns la această concluzie cercetătorii

De parcă modul în care social media domină fiecare fațetă a vieții noastre nu ar fi fost suficient de evident: un nou studiu a constatat că oamenii urmăresc „aprecieri” pe platforme precum Facebook și Instagram, în același mod în care șobolanii urmăresc mâncarea.

O echipă internațională de oameni de știință a analizat mai mult de un milion de postări pe rețelele sociale de la peste 4.000 de utilizatori pe o varietate de site-uri de socializare, potrivit Universității din New York. Au descoperit o corelație directă între cât de frecvent postează oamenii și cât de des primesc aprecieri.

Este simplu: oamenii postează mai mult pe rețelele de socializare atunci când au o rată mare de aprecieri și postează mai rar atunci când primesc mai puține aprecieri.