Solstițiul de vară, celebrat de Google: 21 iunie este cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară e marcat și de această dată de Google printr-un Doodle special dedicat zilei de 21 iunie, cea mai lungă zi din an.

Google marchează solstițiul de vară printr-un Doodle special. Ca de fiecare dată, el apare pe pagina principală a motorului de căutare.

Cine e Alexandru, tânărul mort fără vină într-un accident rutier, înainte de Crăciun. Avea permisul suspendat

Lecția pe care fiecare zodie trebuie să o învețe la final de decembrie pentru un 2025 prosper pe toate planurile

21 iunie este cea mai lungă zi din an și marchează începutul verii astronomice. Durata zilei va fi de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopții de doar 8 ore și 28 de minute.

Solstițiul de vară, celebrat de Google

Astronomii susțin că în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o miscare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′.

La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţa de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

De ce se numește așa

Denumirea de Solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h 28m.

Din același motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”. După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.