Poveste unică în istoria cinematografiei: filmul românesc ai cărui protagoniști au fost executați înainte de premiera peliculei

Pe 28 iulie 1959, în Bucureștiul comunist a avut loc un eveniment desprins parcă din filmul Bonnie & Clyde. Cinci foști angajați ai serviciilor secrete și nomenclaturiști, patru bărbați și o femeie, au atacat Banca Națională a României și au furat 1.686.000 de lei, echivalentul la acea vreme la peste 250.000 de dolari.

Dupa o lună, toți au fost prinși, ca urmare a constituirii unui comandament condus de locotenent-colonelul Nicolae Budișteanu, din cadrul Direcţiei a III-a de informaţii interne. Cazul a fost prelucrat cu întreg efectivul de ofiţeri, iar, în cele din urmă, informaţiile s-au coroborat s-au stabilit măsuri operative comune.

Dar faimosul jaf, cunoscut drept “Cazul 28 iulie”, nu e dat uitării sau mușamalizat. Dimpotrivă. Celor cinci li se promite că nu vor mai fi condamnați la moarte, dacă acceptă să joace într-un film. Filmul avea să fie, de fapt, o reconstituire filmată a jafului și a anchetei care a urmat, numit chiar “Reconstituirea”. Și ei, desigur, aveau să fie protagoniștii peliculei.

Filmările s-au petrecut foarte bizar chiar și pentru perioada aceasta, ca să nu mai vorbim despre perioada comunistă din România. Astfel, timp de câteva luni, infractorii erau scoși zilnic din închisoare, îmbrăcați ca niște adevărați actori și erau obligați să filmeze pe străzile Bucureștiului și în apartamentele lor și să-și interprezete rolurile. Seara erau închiși din nou.

Află ce semnificație are prima literă a numelui tău. Sigur nu te-ai gândit la asta, până acum

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

Astfel, a ieșit pelicula de 60 de minute “Reconstituirea – Marele jaf din 1959 la Banca Națională”, în regia lui Virgil Calotescu. Însă filmul a fost destinat doar uzului intern al nomenclaturii comuniste. În mod evident, scenariul peliculei a fost scris de Securitate. Ceea ce este cel mai inedit este că filmul a fost finalizat după împuşcarea protagoniştilor, în afara femeii Monica Sevianu, care a fost condamnată la închisoare pe viață.

Filmul “Reconstituirea” a fost filmat doar pentru uzul intern al nomenclaturii comuniste

După 1989 au mai fost făcute şi alte filme documentare care vorbesc despre acest jaf, plecând de la filmul lui Virgil Calotescu. „Marele jaf comunist“ a apărut în 2004 şi a fost regizat de către Alexandru Solomon, iar filmul „Reconstruction“ , apărut în 2001, a fost regizat de către Irene Lusztig, care este nimeni alta decât nepoata Monicăi Sevianu.

Apariţia documentarului semnat de Alexandru Solomon l-a determinat şi pe Nae Caranfil să exploateze subiectul jafului din 1959, sub forma unui lungmetraj de ficţiune. Astfel, în 2005, regizorul Alexandru Solomon realizează documentarul “Marele jaf comunist”, în care prezintă povestea jafului, dar și a celebrei sale reconstituiri. Documentarul cuprinde fragmente din filmul inițial, precum și discuții purtate cu cameramanul care a participat la filmări, cu foști ofițeri ai securității sau cu prietenii hoților.

Apoi, în 2011, regizorul Nae Caranfil a început la București filmările pentru “Closer to the Moon”, varianta ficțională a faimosului jaf. Lungemetrajul e o coproducţie România, SUA, Italia, Polonia și Franța, cu un buget de 7 milioane de dolari.

Precum a declarat Nae Caranfil: „Era un vis al meu adolescentin de a ajunge într-o zi să fac un film care să semene cu cinematograful cu care am crescut și care m-a creat, un cinematograf anglofon în cea mai mare parte”. Distribuția ar fi urmat să fie formată din 87 de actori, fiind majoritară americană și britanică, iar filmul ar fi fost realizat în limba engleză. Doar că proiectul nu s-a concretizat în formula inițială, care se anunța un succes grandios cu nume mari de la Hollywood.

O peliculă demnă de Hollywood s-a stins la fel cum a început

“Vreo doi ani, scenariul s-a plimbat pe la diverse surse posibile de finanţare – televiziuni, distribuitori internaţionali, coproducători din Germania – fără a depăşi stadiul promisiunilor“, a povestit Caranfil. „Cam în aceeaşi perioadă, producătorul american Michael Fitzgerald s-a lăsat sedus de scenariu şi de poveste. El mi-a propus din start să preia proiectul în formula unei coproducţii de limbă engleză. Titlul, însă, tradus în engleză, suna împiedicat rău: «Alice in Comradesland». Am renunţat la el şi, la capătul unui şir de şedinţe de brainstorming, am decartat «Closer to the Moon»“, a mai dezvăluit Caranfil.

În cele din urmă, a decis să se retragă din proiect Cristian Comeagă, colaborator constant al apreciatului cineast român. Se creionase o distribuţie cu Dustin Hoffman cu vreo trei zile de filmare, Clive Owen sau Ralph Fiennes, propuneri de genul acesta. Chiar și cu Uma Thurman.

În scurt timp, Michael Fitzgerald a venit cu pretenţia să fie unicul decident în această producţie. “Lucru pe care eu nu l-aş fi acceptat nici dacă eram minoritar”, spune Comeagă. Așa că vedetele s-au retras, iar acesta s-a retras. În final, pelicula lui Nae Caranfil a avut o distribuţie cosmopolită: Mark Strong (Max), Vera Farmiga (Alice), Harry Lloyd (Virgil), Anton Lesser (Holban), Christian McKay (Iorgu), Tim Plester (Dumi), Joe Armstrong (Răzvan), Monica Bîrlădeanu (Sonia) şi Marius Florea Vizante (comandantul de pluton).