Cele mai tari companii care pot schimba cu totul industria alimentară

Un viitor durabil prin alimentele pe care le consumăm este vital pentru dezvoltarea noastră. Și aici intervin aceste idei.

Această importanță care se oferă domeniului este dovedită și de faptul că Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) a investit peste 5 de milioane de euro în start-up-uri alimentare durabile cu impact ridicat.

Fondurile sunt destinate sprijinirii întreprinderilor care transformă modul de funcționare a sistemelor alimentare în așa fel încât să supraviețuim mai ușor impactului pandemiei COVID-19.

Cum ar putea arăta această transformare a sistemelor alimentare?

Start-up-rile din Europa schimbă modul în care ne gândim la ceea ce mâncăm și găsesc soluții noi la problemele de mediu asociate hrănirii planetei.

8+3-4=0. Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Ai 20 de secunde la dispoziție

Prezența la vot în timp real la alegerile prezidențiale 2024. Câți români au votat până la ora 17.00

State precum Polonia, Suedia, Marea Britanie, Franța și Spania au implementat idei inovatoare în acest sens.

Napiferyn

Cu sediul în Polonia, acest start-up utilizează biotehnologia și este unul dintre beneficiarii finanțării EIT pentru alimente.

Napiferyn extrage proteine din deșeurile create de producția de ulei de rapiță. După ce materialul vegetal a fost presat și uleiul extras, Napiferyn culege proteina din materia rămasă.

Alternativa durabilă la proteinele animale are aceeași valoare nutrițională ca și proteina din soia.

„Tehnologia noastră extrage proteine din semințe de rapiță și are potențialul de a transforma piața alimentară prin reducerea insecurității alimentare și prin sporirea obiceiurilor alimentare pe bază de plante ale consumatorilor din întreaga lume”, declară cofondatorul Magdalena Kozłowska.

În plus, tehnologia poate fi folosită pentru a extrage proteine și din alte plante utilizate pentru producția de ulei, precum floarea soarelui sau soia.

Noquo

În comparație cu producția laptelui din alternative vegetale, găsirea unei alternative eficiente pe bază de plante în cazul brânzeturilor poate fi dificilă.

Noquo, cu sediul în Suedia, speră să dezvolte brânzeturi cu un impact minim asupra mediului, care să aibă și un gust bun.

De obicei, există alternative din ulei de cocos și amidon de plante sau fructe cu coajă lemnoasă, dar fondatorii Noquo, Anja Leissner și Sorosh Tavakoli, își creează cașcavalul lor din leguminoas (derivate din fructele sau semințele plantelor).

„Ni se pare că vechea școală de producere a brânzeturilor, bazată pe lapte de origine animală, nu mai este un status quo pe care îl putem susține, știind ce știm astăzi despre impactul său asupra mediului și sănătății umane sau animale”, scrie Tavakoli.

Karma

Karma este o aplicație care permite comercianților de produse alimentare să vândă consumatorilor resturile lor de alimente la jumătate din preț.

Inițiat în Suedia, aplicația a lucrat inițial cu restaurante și supermarketuri din țară, dar și-a extins operațiunile pentru a include Regatul Unit și Franța.

„Dacă risipa alimentară ar fi o țară, aceasta ar fi a treia țară din lume după nivelul emisiilor de CO2”, afirmă site-ul web al Karma.

Echipa din spatele acestui start-up vrea să oprească acest lucru prin prevenirea risipei de alimente.

De la fondarea sa, Karma a ajutat la economisire a peste 800 de tone de deșeuri alimentare. Aplicația a fost lăudată chiar și de către Barack Obama.

Antofénol

Start-up francez, Antofénol este un alt beneficiar al finanțării EIT pentru alimente. Aceasta urmărește să creeze o alternativă durabilă pentru conservanții utilizați la stropirea fructelor și legumelor pentru a le păstra proaspete.

“Tehnologia noastră inovatoare ne permite să extragem deșeuri agricole din podgorii și să le transformăm într-un produs fără substanțe chimice capabil să înlocuiască substanțele toxice care stau pe fructele și legumele noastre”, explică fondatorul Fanny Rolet.

„Beneficiul este dublu – înlocuim moleculele care ar putea fi dăunătoare pentru mediu și sănătate, în timp ce reciclăm deșeurile transformându-le într-un produs care poate fi utilizat în sectorul agricol.”

Heura

Compania din Barcelona reinventează modul în care oamenii mănâncă proteine prin crearea unei opțiuni bazate pe soia. Testele realizate au descoperit că respondenții nu o deosebesc de carnea reală, atât în ceea ce privește aroma, cât și aspectul.

Nu numai experiența mimează carnea reală, ci și valoarea nutritivă. Însă carnea Heura este scăzută în grăsimi saturate, nu are colesterol și are de două ori mai multe proteine față de un ou.

Marc Coloma declară că societatea a fost fondată cu ideea de a hrăni în mod durabil populația mondială în creștere.

În condițiile în care creșterea animalelor este un motor important al schimbărilor climatice și al răspândirii bolilor, compania se străduie să încurajeze mai mulți oameni să încerce să mănânce alternative mai sănătoase, atât pentru mediu, cât și pentru oameni.