Cele mai importante descoperiri despre virusul din România: ce s-a aflat după secvențierea genomului
Echipa de cercetători din cadrul Medlife a făcut o serie de descoperiri importante despre virusul care circulă pe teritoriul României, prin secvențierea genomului.
Informațiile pe care aceștia le-au obținut aduc mai multă lumină asupra tuplinei de virus SARS-CoV-2 care a ajuns să se răspândească și în România. Pentru asta au secvențiat genoamele virusului prin probe colectate din diferite regiuni ale țării. În total, cercetătorii au colectat 53 probe, atât de la pacienți asimptomatici, cât și de la cei simptomatici, din șapte orașe ale țării: București, Galați, Slatina, Suceava, Cluj, Focșani și Tulcea.
În primul rând, studiile realizate prin secvențierea genomului au arătat că virusul care circulă prin România își are, într-adevăr, originea în Wuhan. Are o identitate de secvență de 99,97% cu virusul care a pornit din China. Totuși, studiul arată că acesta n-a ajuns în România direct din statul chinez, ci a fost adus din alte țări de pe teritorul Europei. Datele analizate arată că mutațiile detectate la virusurile secvențiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie. Numai că nu se poate spune cu certitudine că virusul a fost adus în România din această țară pentru că mutațiile identificate se găsesc și în alte țări din Europa.
Ce au mai descoperit cercetătorii despre virus, prin secvențierea genomului
Totuși, cercetătorii Medlife spun că majoritatea cazurilor de infectare din diverse zone ale țării cu virusul SARS-CoV-2 se datorează, cel mai probabil, răspândirii locale și mai puțin importului direct din afara țării. Astfel, în fiecare focar au fost puțini oameni care au adus virusul din afara țării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară.
O altă descoperire importantă legată de virus este una legată de o posibilă reinfectare cu virusul. Astfel, cercetătorii s-au concentrat pe cercetarea mutațiilor genei S, care se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care s-au vindecat deja de virus. Potrivit mutațiilor identificate la pacienții din România, concluziile arată că este puțin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienții vindecați.
„Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Mutațiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susțin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecție. În viitor însă situația s-ar putea modifica. Cercetătorii la nivel mondial studiază îndeaproape modificările care apar la nivelul acestei gene pentru a identifica din timp dacă virusul a suferit această mutație, aceasta fiind cea care ar putea totuși duce la o reinfecție” a mai spus biologul Dumitru Jardan.