De ce n-ar trebui să te sperie proiectul lui Teodorovici prin care vrea închisoare pentru datornici

A creat panică știrea potrivit căreia proiectul lui Teodorovici, care prevede închisoare pentru datornici, a trecut tacit de Senat. Realitatea e, însă, alta și n-ar trebui să-ți faci griji deocamdată. Pentru că, la cum arată lucrurile, un astfel de proiect nu prea poate trece într-o formă atât de agresivă.

Senatul a adoptat tacit, marți, proiectul care prevede închisoare pentru datornici. Practic, sunt vizați cei care nu-și plătesc la timp contribuțiile care sunt reținute din salarii, pensii, asigurări sociale de sănătate, drepturi de autor și alte venituri similare. O să-ți explic în articol și ce înseamnă adoptare tacită, dar hai să vezi despre ce e vorba în proiectul lui Teodorovici.

În forma depusă la Parlament, undeva prin vară, fostul ministru de Finanțe dorea ca datornicii să facă închisoare. Iar pedeapsa era cuprinsă între un 1 și 6 ani.

„Art. 6 – Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 6 ani reținerea și neplata, încasarea și neplata, ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.”
Proiectul de lege al lui Eugen Teodorovici

Cum s-a răzgândit Teodorovici

În varianta inițială, proiectul prevedea pedepse cu închisoarea pentru cei care nu-și plătesc la timp dările către stat. Spre exemplu, dacă aveai de dat statului mai mult de 100.000 de euro, riscai să fii judecat și puteau ajunge după gratii. Neplata impozitelor care însumau mai puțin de 10.000 de euro nu se pedepseau, iar ce era cuprins între aceste două praguri se sancționa cu amendă.

Orașul din România în care Călin Georgescu a fost votat în cel mai mare număr. Procentele sunt impresionante

Cum cureți televizorul fără să-l zgârii, de fapt. Aproape toată lumea face greșeala asta, trebuie să fim mult mai atenți

Ulterior, fostul ministru al Finanțelor a revenit asupra deciziei după ce a fost criticat din mai multe părți. „Art. 6 (n.red. – cel referitor la pedeapsa cu închisoarea) este cel care a creat atâtea discuții, îl putem lăsa la o parte”, spunea Eugen Teodorovici, ceea ce s-a și întâmplat.

În comisia de specialitate din Senat, a fost depus un amendament în acest sens, amendament care urma să fie dezbătut și votat în plenul Senatului. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, pentru că proiectul a trecut tacit, adică fără să fie votat la timp. Și merge tot în forma inițială la Camera Deputaților, care e for decizional. Acolo, potrivit voinței inițiatorului, legea va căpăta o altă formă.

Una care nu prevede pedeapsa cu închisoare.

De ce nu se poate pedepsi cu închisoarea neplata datoriilor

Ca să-ți dai seama că Eugen Teodorovici a vrut să creeze vâlvă și doar atât, trebuie să-ți aduci aminte de o decizie a Curții Constituționale din 2015. Atunci, magistrații au decis că neplata impozitelor nu poate fi încadrată ca infracțiune. Prevederea a fost declarată, la acea vreme, neconstituțională .

Decizia a venit în iulie 2015, când Curtea Constituțională a spus clar că impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nu sunt definite. Mai exact, magistrații spuneau asta:

 „(…) noțiunea de «impozite sau contribuții cu reținere la sursă» nu este definită. Însă, prin normele infralegale, care au menirea de a aproba modelul și conținutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor și contribuțiilor, sunt inventariate impozitele și contribuțiile colectate prin reținere la sursă, iar impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal sau impozitul pe alte venituri ale persoanelor fizice este menționat ca un impozit cu reținere la sursă. Așadar, Curtea reține că obiectul material al infracțiunii nu este configurat prin lege (…). Or, în ipoteza infracțiunilor, inclusiv a celor reglementate în domeniul fiscal, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii.”

E un limbaj juridic de lemn, dar, în esență, înseamnă că nu poate veni un Teodorovici peste noapte să introducă printr-un proiect închisoare pentru neplata datoriilor. Mai ales că statul are alte pârghii la îndemână pentru a-i sancționa pe rău platnici. Și ele ar fi de ajuns în acest moment, după cum a constatat și CCR în 2015.

Un proiect adoptat tacit nu înseamnă că a fost adoptat

Adoptarea tacită nu este, de fapt, adoptare. Ai văzut că proiectul lui Teodorovici a trecut tacit de Senat, adică prima Cameră sesizată. Potrivit legislației din România, un proiect adoptat tacit de prima Cameră sesizată înseamnă practic că la finalul celor 45 sau 60 de zile de dezbatere a unui proiect de lege, acesta este considerat automat ca fiind adoptat și este trimis către camera decizională chiar dacă nu a fost dezbătut sau votat în termenul dat.

Asta s-a întâmplat cu proiectul lui Teodorovici. A fost uitat, intenționat sau nu, în sertare și, la capătul celor 45/60 de zile, s-a considerat adoptat. Urmează, automat, să fie trimis la forul decizional, adică la Camera Deputaților.

Și chiar dacă s-ar păsta și acolo forma inițială, proiectul poate fi foarte ușor contestat la CCR. Care, în mod evident, o să facă referire la decizia din 2015. Sau poate fi întors de două ori la Parlament de președintele Iohannis. Odată retrimis spre reexaminare, proiectul reia întregul proces legislativ.

Constituția e legea fundamentală în România. Și are deja o decizie din 2015 referitoare la închisoare pentru datornici. Ce a propus Eugen Teodorovici e praf în ochi și nu-s motive de panică.

Dat fiind și contextul politic extrem de tensionat din vară, e posibil ca fostul ministru să fi dorit să distragă atenția cetățenilor de la alte probleme. Și a reușit.