Ce-ți promite Guvernul Orban și de ce unele planuri sunt praf în ochi

Ludovic Orban e premierul desemnat de președint să formeze un nou Guvern. Așa că s-a pus pe treabă. Și-a adunat o echipă de miniștri, a redactat un program de guvernare și se pregătește să meargă în Parlament să ceară vot de încredere. Pe hârtie, ai zice că planurile lui Orban vor salva România. Dar realitatea e alta.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, și-a anunțat echipa de miniștri, dar și programul de guvernare. Adică ideile pe care vrea să le pună în practică în cazul în care Guvernul său trece de votul din Parlament. Așa e procedura și așa se face la învestirea unui Guvern.

Orban știe că România nu a fost lăsată într-o situație foarte bună după ani întregi cu PSD la putere. Dar se ambiționează să spună că va fi mai bine. Astfel de declarații, de la orice politician ar veni, trebuie luate întotdeauna cu un praf de sare.

Programul de guvernare e întins pe 65 de pagini și atinge principalele puncte sensibile care i-au enervat pe români în guvernarea PSD: justiție, stat de drept, lupta anticorupție, educație, sănătate, fonduri europene ș.a.m.d.

Incendiu uriaș în Tulcea. Pompierii militari au intervenit de urgență: S-au luptat cinci ore cu flăcările

Mesaje de Sfinții Mihail și Gavriil. Ce să le urezi prietenilor, rudelor și colegilor în această zi de sărbătoare

Ce promite Orban în programul de guvernare

Pe termen scurt, premierul desemnat își propune să organizeze cu succes alegerile prezidențiale din noiembrie. Sunt două tururi de scrutin, pe 10 și 24 noiembrie. Sigur, e mult spus organizare pentru că există deja un calendar aprobat și pași s-au făcut în această direcție.

Cea mai presantă problemă a Guvernului Orban va fi rectificarea bugetară, dar și bugetul pe anul viitor. Din programul de guvernare reies câteva direcții, care arată că Orban vrea să asigure „tranziția de la modelul economic actual bazat pe creșterea consumului, fără asigurarea investițiilor necesare sustenabilității cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiții și pe creșterea competitivității și productivității, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice„.

Sună pompos și chiar este. Practic, așa cum te-au obișnuit politicienii, îți spun că ar trebuie să fie bine, dar când vine vorba de căutarea de soluții pentru a ajunge acolo nu prea mai sunt așa de vocali. PSD a lăsat România pe marginea prăpastiei. Și vrea să-i mai dea un ultim ghiont înainte de plecare.

Guvernul Orban vrea să se asigure că România încheie anul sub ținta de deficit de 3%, dar va fi extrem de greu. Cât despre pensii, premierul desemnat speră să poată respecte legea aflată în vigoare, care prevede creșteri substanțiale și anul viitor. Tăieri nu se pot face pentru că nu permite Constituția. Dar modificarea legii înainte de a intra în vigoare și celelalte majorări e posibilă.

La capitolul salarii, însă, lucrurile stau diferit. Și o recunoaște chiar Ludovic Orban.

„În momentul de față sunt instituții și autorități care nu au bani pentru a încheia anul. Există riscul să nu se poată plăti salarii, indemnizații ale persoanelor cu dizabilități, riscuri ca autoritățiile locale să nu mai poată plăti căldura și lumina în școli. E nevoie de o rectificare care să asigure banii necesari”, spune Ludovic Orban

Unele promisiuni sunt praf în ochi

„Deciziile economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecințe nefaste poate avea o gândire economică axată pe beneficii pe termen scurt. Măsurile luate de PSD au provocat creșterea inflației, a ratei dobânzilor, a cursului valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial și a celui de cont curent„, se arată în programul de guvernare al PNL.

Este adevărat, dar la fel de adevărat este și că liberalii vor trebui să ia măsuri drastice, nepopulare pentru a corecta aceste lucru. Sigur, dacă își și doresc acest lucru. Premierul desemnat, Ludovic Orban, susține că poate repara ce a stricat PSD.

Dar n-o poate face doar prin ceea ce promite în programul de guvernare. Sunt chestiuni care dau bine pe hârtie. Dar, în realitate, trebuie să taie din multe părți. Și va fi interesant de văzut ce categorii vor fi afectate și cum pot fi gestionate nemulțumirile anul viitor, când sunt programate două runde de alegeri: locale și parlamentare.

Iată cum arată lista de miniștri a PNL:

• Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîţu
• Ministerul Afacerilor Interne – Ion Marcel Vela
• Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu
• Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu
• Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan
• Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă
• Ministerul Sănătății – Victor Costache
• Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie
• Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu
• Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Violeta Alexandru
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Costel Alexe
• Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor – Lucian Bode
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Adrian Oros
• Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș
• Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu
• Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe