De ce ar trebui sau nu interzise mașinile în București

Gabriela Firea vrea ca în centrul Bucureștiului să nu mai circule anumite mașini, însă ar fi restricționarea accesului acestora în tot orașul o idee bună sau nu?

Cel mai probabil nu ți-ai putea imagina străzile orașului fără mașinile care domină peisajul urban, chiar și în locurile în care nu ar avea, în mod normal voie. Gândește-te doar de câte ori a trebuit să parcurgi o anumită distanță pe carosabil, pentru că pe trotuarul era ocupat de vreo mașină, două, sau mai multe.

În România, asta e valabil doar în centrele orașelor. E adevărat, în acelea ca în București sau Brașov ai suficient spațiu de mișcare fără să te ferești de mașini pe stradă. Totuși, imaginează-ți dacă ai putea face asta pe toată suprafața orașului în care locuiești.

Per total, mașinile ocupă extrem de mult spațiu într-un oraș, fie atunci când rulează pe drumuri, fie când sunt parcate. Ne-am obișnuit atât de tare cu ele încât ni s-ar părea extrem de ciudat să nu le mai vedem primul lucru dimineața, în parcarea din fața blocului. De fapt, e mult mai probabil să vezi o stradă fără oameni decât una fără nicio mașină.

Exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Cine sunt candidații care merg în turul 2 

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Evident, utilitatea unei mașini nu poate fi contestată. Este poate cel mai practic mijloc de transport pe care îl ai la dispoziție: doar te urci în ea și te va duce oriunde ai nevoie, la orice oră.

Orașele care lucrează la interzicerea mașinilor pe teritoriul lor

În mai multe state din lume, autoritățile lucrează la reducerea impactului pe care mașinile îl au asupra cetățenilor. Au impus câteva restricții care ar putea conduce, la u moment dat, la o interzicere completă a mașinilor pe teritoriul orașelor.

În 2018, Madrid a introdus o lege care interzice circulația mașinilor vechi în centrul orașului. Interdicția face parte dintr-o inițiativă condusă de municipalitate, numită Madrid Central, care are drept scop reducerea nivelului de dioxid de azot din aer. Restricția vizează mașinile pe benzină mai vechi de anul 2000 și mașini diesel dinainte de 2006.

În toamna lui 2018, autoritățile din Paris au anunțat că în prima duminică din fiecare lună mașinile nu vor mai avea voie în centrul orașului. Inițiativa face parte din programul Paris Respire prin care se urmărește îmbunătățirea calității aerului și o mai bună administrare a spațiului public.

Una dintre cele mai importante inițiative de acest gen a avut loc în Oslo, capitala Norvegiei. „Obiectivul nostru principal este să redăm străzile oamenilor”, spune Hanna Marcussen, viceprimarul din Oslo pentru dezvoltare urbană. Aici, anumite străzi din centru sunt închise complet circulației mașinilor, iar autoritățile au eliminat aproape toate spațiile de parcare și le-au înlocuit cu piste de biciclete, bănci și mici parcuri.

În România a existat o inițiativă similară din partea Gabrielei Firea, primarul Capitalei. Proiectul de lege prevede interzicerea maşinilor sub Euro 3 în Centrul Capitalei şi introducerea unei viniete pentru maşinile care nu sunt din Bucureşti sau Ilfov.

Ce e bine și ce e rău la interzicerea de mașini în orașe?

Pe de-o parte, avantajul suprem este clar: reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului. Efectele poluării asupra sănătății umane sunt grave – o treime dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, cancer pulmonar și boli de inimă se datorează poluării aerului. În fiecare an, ucide aproximativ șapte milioane de oameni. În România, 23 de mii de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de poluare.

În ceea ce privește Bucureștiul, lucrurile stau extrem de prost. În capitală există o mie de mașini la o mie de locuitori, dublu față de media europeană de 500 de mașini la o mie de cetățeni. Iar mașinile contribuie masiv la înrăutățirea calității aerului. Așadar, e clar că sănătatea oamenilor ar beneficia enorm dacă mașinile n-ar mai circula pe șosele.

De asemenea, interzicerea mașinilor ar face ca orașul să fie mai mult pentru oameni decât pentru vehicule. Astfel, copiii s-ar putea juca fără probleme pe stradă și nu ar mai trebui să te uiți de câteva ori în stânga și-n dreapta ca să ai grijă să nu te calce vreo mașină atunci când treci strada.

Pe de altă parte, dezavantajele sunt și ele destul de evidente. În primul rând, mobilitatea cetățenilor s-ar reduce destul de dramatic. Chiar și în orașele cu un transport în comun extrem de bine dezvoltat, drumul către muncă sau școală al unora dintre locuitori ar deveni mult mai dificil. Există conceptul de „ulimul kilometru”, care se referă la ultima parte a drumului tău către o destinație. Așadar, până când transportul public va reuși să facă această distanță tot mai mică, oamenii vor continua să apeleze la mașini în traseul lor zilnic.

În plus, pentru majoritatea, ar fi și mult mai puțin conveabil să nu-și mai poată folosi mașina personală într-o serie de situații: când pleacă în vacanță și nu pot căra bagaje voluminoase până la mașina parcată în afara orașului.

De asemenea, planul nu ar suna bine nici pentru cei care au probleme de mobilitate și au nevoie de mașini pentru a se putea deplasa.