06 oct. 2019 | 07:40

De ce e aproape imposibil să vezi centrul galaxiei noastre

ȘTIINȚĂ
De ce e aproape imposibil să vezi centrul galaxiei noastre

În galaxia noastră există o mulțime de stele, de planete și de alte corpuri cerești pe care noi nu le putem vedea cu ochiul liber de pe Terra. Care este explicația?

Pentru mulți dintre noi este un mister faptul că deși putem vedea stelele de pe cer, nu putem vedea și planetele, de exemplu. Ei bine, specialiștii au câteva explicații pentru care nu putem vedea toate obiectele fascinante care se află în centrul galaxiei noastre.

Cel mai simplu argument ar fi distanța enormă dintre Pământ și Calea Lactee. Adică, gândește-te că galaxia noastră are între 100.000 și 120.000 de ani lumină în diametru, iar noi ne aflăm la o distanță de 28.000 de ani lumină față de ea, potrivit calculelor efectuate de NASA.

În plus, Calea Lactee are o luminozitate de suprafață relativ scăzută, ceea de o face mult mai dificil de observat. Pentru a o putea vedea, ar trebui ca cerul să fie mult mai întunecat decât este.

Pe lângă asta, Calea Lactee este plină de praf și gaz. Această problemă este cunoscută ca mediul interstelar, un disc care reprezintă 10-15% din lumina sau materie vizibilă din galaxia noastră și umple spațiile lungi dintre stele. Grosimea prafului oprește lumina vizibilă, lăsând doar lumina infraroșie să treacă prin praf.

Alte lucruri uimitoare pe care nu le știai despre Calea Lactee

Galaxia noastră are o vârstă de 10-13.6 miliarde de ani, iar cele mai bătrâne stele au în jur de 13,4 miliarde de ani (+/- 800 mil. ani), aşadar, conform studiilor, Calea Lactee nu este cu mult mai tânără decât Universul însăşi (13,7 miliarde de ani).

Calea Lactee s-a format prin ciocnirea cu alte galaxii de-a lungul timpului; în prezent “cucereşte” stele din galaxiile pitice Sagittarius şi Canis Major, precum şi materie din cei doi Nori ai lui Magellan.

Majoritatea galaxiilor au în centrul lor o gaură neagră supermasivă, iar Calea Lactee nu reprezintă o excepţie; centrul galaxiei noastre se numeşte Sagittarius A* – o sursă masivă de unde radio, care se crede a fi o gaură neagră ce măsoară 22,5 milioane km în diametru (aproximativ cât orbita planetei Mercur).