Dependența de jocuri video, oficială: cum știi dacă suferi de ea

În ultimii ani, s-a dezbătut de mai multe ori problema dependenței de jocuri video și mulți au negat că ar exista. Confirmarea oficială pe marginea subiectului a venit însă de la Organizația Mondială a Sănătății.

Un vot recent al World Health Organization a decis clasificarea dependenței de jocuri video ca pe o afecțiune psihologică gravă. Dintr-un punct de vedere, pare pe aceeași linie cu alcoolismul sau dependența de narcotice. Chiar dacă la prima vedere pare o chestiune absurdă, discuția pe marginea acestui subiect este departe de a fi una nouă.

Din păcate, mulți creatori de jocuri neagă volumul de efort, din spatele unor titluri, menit să creeze dependență. Chiar și după ce dependența de Fortnite a fost citată ca motiv în mai mult de 200 de divorțuri din Regatul Unit, unii sunt de părere că problema este una fictivă. În practică, în momentul în care toți prietenii tăi sunt în mediul virtual, iar experiențele online oferă un volum sporit de satisfacție, acest trend nu ar trebui să vină ca o surpriză.

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat încă de acum un an planul de a certifica dependența de jocuri video ca pe o boală, dar decizia a fost amânată. Între timp, a fost creată o ciornă pentru pentru definirea afecțiunii, iar conform celor de la Game Rant, tocmai s-a votat acceptarea ei într-o viitoare ediție a ICD (The International Classification of Diseases).

Coincidență stranie. Gabriel Cotabiță a murit în aceeași zi cu Stela Popescu. Mesajul dureros postat de artist în ziua în care regretata actriță s-a stins din viață

Alegeri prezidențiale 2024. Ziua 3 de vot în diaspora atrage peste 222.800 de români la urne

Din păcate, mai avem de așteptat până în 2022 tipărirea noului volum de Clasificarea Internațională a Bolilor, care va include și dependența de jocuri video. Important este însă că avem definiția și pare foarte similară cu alte manifestări de dependență. Este vorba de un obicei persistent sau recurent de a te juca jocuri digitale sau jocuri video, în online (pe internet) sau offline cu următoarele consecințe:

1) Pierderea controlului asupra sesiunilor de gaming (frecvență, durată, încheiere, context).

2) O prioritate sporită oferită gamingului până la nivelul în care gamingul devine prioritar în fața altor interese ce țin de viață și alte activități zilnice.

3) Continuarea sau sporirea activităților de gaming, deși are consecințe negative. Dependența ajunge să fie suficient de severă pentru a se reflecta în probleme pe plan personal, familie, social, educație, loc de muncă și alte aspecte ale vieții.

Obiceiul dependenței de jocuri poate fi continu sau episodic și recurent. Pentru ca un diagnostic fără echivoc în acest sens să fie asociat unei persoane, este necesară o analiză pe o perioadă de cel puțin 12 luni, dar perioada de diagnoză poate fi micșorată, dacă toate cerințele sunt îndeplinite și simptomele sunt severe.