Riscul ascuns pe care-l prezintă tehnologia 5G: „Va pune vieți în pericol”
Tehnologia 5G promite schimbări semnificative în societate. Totuși, aceste rețele prezintă și niște riscuri ascunse care ar putea „pune vieți în pericol”.
Introducerea rețelelor 5G ar putea afecta într-un mod serios abilitatea de a prognoza vremea. Se pare că 5G ar putea avea un impact major asupra preciziei sateliților de a furniza date despre fenomenele meteo extreme.
Rezultatul implementării rețelelor wireless 5G ar putea fi previziuni meteorologice mai puțin precise, avertismente mai puține legate de evenimente majore, dar și pierderea de vieți omenești.
„Predicţiile meteo ar putea fi serios afectate de introducerea reţelelor de internet mobil 5G la nivel global. Ar putea face diferența dintre viață și moarte. Suntem foarte îngrijorați”, atrage atenţia Tony McNally, cercetător din cadrul European Centre for Medium-Range Weather Forecasts in Reading (ECMWF).
Sistemul wireless 5G ar putea afecta senzorii hipersensibili ai sateliţilor care monitorizează schimbările atmosferice. Programele de la bordul sateliţilor studiază variabilele din atmosferă, cum ar fi vaporii de apă, ploaia, zăpada, pătura de nori sau conţinutul de gheaţă. Cu alte cuvinte, factori cruciali care influenţează vremea.
Cum ar interfera rețelele 5G cu sateliții meteorologici
Problema ar fi că unele rețele 5G ar putea transmite date pe frecvențe apropiate cu cele găsite în natură, iar asta ar duce la influențarea sateliților de detecție a schimbărilor climatice.
De exemplu, vaporii de apă emit un semnal pe o lungime de undă, similară cu frecvența de 23,8 gigaherți (GHz). Datele sunt monitorizate și măsurate de sateliții meteorologici. Aceste informații se folosesc pentru a vedea cum este posibil să se dezvolte o furtună.
„Nu ne-am putea da seama dacă acele informații sunt date de o frecvență 5G sau de vaporii de apă. Asta ar compromite abilitatea noastră de a face o prognoză corectă”, a mai spus Tony McNally.
În unele țări deja a început licitația pentru frecvențe apropiate de 23,8 GhZ, dar și pentru alte alte benzi de frecvențe ce sunt folosite în acest moment, precum 36-37 GHz, ce sunt folosite pentru a studia ploaia și zăpada, banda de 50 GHz este folosită pentru a măsura temperatura atmosferică, iar pe benzile 86-92 GHz se analizează norii și gheața.
Toate aceste benzi de frecvențe au fost scoase la licitație în SUA. Vom vedea dacă și alte țări vor proceda la fel în acest an.