Harta învățată la școală e o minciună. Cum arată, de fapt, Pământul

În școală și chiar în atlasele de specialitate, hărțile distorsionează mult realitatea, dar nu întotdeauna îți dai seama. Important e să găsești anumite locații, dar unele țări și continente au mărimi total eronate.

Am mai vorbit despre acest aspect într-un articol precedent, în care-ți explicam de ce ar trebui să renunți la hărțile Mercator atunci când vrei să înveți geografia lumii.

Proiecțiile Mercator au o vechime de 500 de ani și nu e vorba că Pământul s-a schimbat între timp. În afară de harta politică, totul a rămas la fel (în principiu), dar cartograful realizase această proiecție distorsionată a planetei pentru cu totul alte scopuri decât cele pentru care folosim azi harta.

Climatologul britanic Neil Kaye a explicat asta pe înțelesul tuturor prin intermediul unui GIF publicat pe Twitter. GIF-ul îți arată în prima secundă harta Mercator, apoi ai să vezi cum mai multe state din emisfera nordică se micșorează, dar e, de fapt, dimensiunea lor reală.

Când începe slujba de Crăciun în 2024 și unde poate fi urmărită la TV sau online

Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal ar fi acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Animating the Mercator projection to the true size of each country in relation to all the others.

Focusing on a single country helps to see effect best.#dataviz #maps #GIS #projectionmapping #mapping pic.twitter.com/clpCiluS1z

— Neil Kaye (@neilrkaye) 12 October 2018

Acest GIF îți demonstrează cât de mult a putut Mercator să distorsioneze harta lumii, iar la școală, cu siguranță profesorii de geografie omit să-ți spună (în cazul în care încă mai studiezi de pe hărți Mercator).

Distorsiunea se produce din cauza imposibilității proiectării pe o suprafață 2D a unui corp tridimensional (care mai e aproape sferic) fără a crea unele dezechilibre. Pe lângă faptul că Groenlanda pare mai mare chiar decât Africa (e eroare crucială), ai să vezi și că unele țări sunt mai apropiate de poli decât sunt în realitate, atrage atenția climatologul. Pur și simplu, nu poți să “desfaci” o sferă și să o proiectezi pe o suprafață plată fără să produci distorsiuni. Sau ai putea, dar nu ai mai distinge locațiile geografice.

Prin urmare, intenția lui Gerardus Mercator, la 1569, nu a fost să inducă în eroare prin fake news. La acea vreme, era cea mai bună metodă de a explicita harta lumii cunoscute exploratorilor și navigatorilor. Îi ajuta să mențină cursul în linie dreaptă.

Distanțele pe care le parcurgeau oricum nu le aflau de pe hartă. Marinarii aveau cu totul alte mijloace, care s-au mai păstrat și azi într-o oarecare măsură. Azi, e invers. Harta GPS-ului spune tot și orice eroare te poate duce în alt loc fără să-ți dai seama. Cam asta pățise Columb, înainte de hărțile Mercator, sau, cel puțin, așa se spune (plus alte motive).

Totodată, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, hărțile Mercator au primit acuze că ar fi promovat o viziune eurocentrică a lumii. Adică punea Europa (și Statele Unite) într-o poziție privilegiată față de restul continentelor unde avea Occidentul colonii. Este într-o oarecare măsură adevărat. Chiar și în Antichitate grecii aveau obiceiul să-și plaseze mult iubita Helada în centrul lumii. Ulterior, romanii au făcut același lucru cu imperiul, iar chinezii, de asemenea.

It’s astonishing to me (though not having given it much thought frankly), that we are still designing new global map projections. Robinson (from 1974) is my current standard (also for @IPCC_CH), but this new Equal Earth projection from @BojanSavric is a contender: pic.twitter.com/73kphQYDJZ

— Gavin Schmidt ?✍? (@ClimateOfGavin) 10 August 2018

Azi, dacă vrei o hartă mai apropiată de realitate (dar nu perfectă) ar fi proiecția Equal Earth, care nu mai distorsionează continentele.