Cele mai „învechite” filme pe care să le vezi și să te dai cunoscător
Unele filme nu sunt apreciate cum ar merita atunci când sunt lansate, ci abia peste mulți ani, pe când altele au un succes imens în primă fază, ca mai apoi să devină nu doar filme vechi, ci filme învechite.
Mai jos vei găsi o listă cu acele filme care, la vremea lansării lor, au fost foarte populare, dar care acum, din diverse motive pe care le voi explica, și-au pierdut acel ceva care înnebunea cândva publicul spectator.
How to Lose a Guy in 10 Days
În acest film, urmărim povestea dintre jurnalista Andie Anderson și directorul de publicitate Benjamin Barry. Andie primește sarcina de a scrie un articol denumit „Cum să scapi de un tip în 10 zile” pentru revista Composure, la care lucrează. Benjamin pune pariu că poate face orice femeie să se îndrăgostească de el în 10 zile, pentru a câștiga drepturile pentru o campanie publicitară. Cei doi se întâlnesc într-un bar la puțin timp după.
Premisa era considerată (și poate încă este) amuzantă, însă modul în care este abordat subiectul lasă mult de dorit. Filmul este plin de stereotipuri de gen atât în privința femeilor, cât și a bărbaților, de la început și până la sfârșit. În prezent, când feminismul și corectitudinea politică domnesc, acest film nu ar avea nicio șansă.
Breakfast at Tiffany’s
Filmul o urmărește pe Holly Golightly, o tânără naivă care iubește luxul și petrecerile și care fuge de orice și oricine i-ar putea trezi sentimente prea puternice. Pentru mult timp, a fost considerat comedia romantică perfectă. Dacă ar fi lansat acum însă, ar avea o mare problemă. Mai exact, unul din personaje – Domnul Yunioshi, chiriașul lui Holly – ar trebui să fie japonez, doar că a fost jucat de actorul Mickey Rooney, un bărbat american alb.
Pentru a intra în pielea personajului, Rooney a purtat o perucă, dinți falși și și-a strâns ochii cât a putut de mult. Fiecare replică o rostea cu un accent fals puternic, ca pentru a demonstra că este de o altă naționalitate. În climatul anti-rasist din prezent, Rooney și producătorii ar fi ostracizați.
The Flinstones
Acest film a apărut în anii 1990 și a căutat să se bazeze pe celebrul desen animat cu familia Flinstone. Urmărește aventurile lui Fred, Wilma, Barney și Betty, în contextul în care Fred a primit job-ul pe care îl visa. Acțiunea caută să imite cât mai exact materialul sursă de dragul nostalgiei, sacrificând însă orice strop de creativitate.
La vremea lansării, a făcut mulți bani. Acum însă, probabil că nu ar avea cine știe ce succes. Firul narativ nu este cel mai coerent, glumele cu iz preistoric se simt forțate, iar din punct de vedere vizual, totul arată ieftin.
Flashdance
Când „Flashdance” a apărut la începutul anilor 1980, a făcut ravagii. Premisa lui este simplă – o femeie din Pittsburgh, care lucrează ca sudor, dar și ca dansatoare exotică, visează să dea la școala de balet. După lansarea filmului, melodiile din soundtrack se auzeau peste tot. Femeile au început să poarte bluze extra-largi și jambiere, pentru a imita personajul din film. Nu în ultimul rând, celebra scenă în care personajul principal dansează, apoi se așază pe un scaun, trage de un lanț și este udată din cap până în picioare a intrat inevitabil în pop culture.
Dacă te uiți astăzi la film, ai însă senzația că te uiți la un clip video foarte lung. Într-un fel, arată bine, dar îi lipsește orice urmă de substanță și profunzime. Personajele sunt dureros de unidimensionalte, iar povestea nu este tratată în cel mai captivant mod.
The Breakfast Club
„The Breakfast Club” este un cult-classic, dar asta nu înseamnă că a îmbătrânit precum un vin bun, ca alte filme. Povestea urmărește cinci adolescenți extrem de diferiți, care sunt prinși la detenție împreună. Fiecare reprezintă un tipar anume – precum sportivul, proscrisul și fata populară.
Lansarea lui în 2018 nu ar fi însă un succes prea mare. Spre exemplu, scena în care fata gotică care se ascunde sub haine întunecate este transformată într-o fată „normală”, care poartă rochii, ar fi puternic criticată în prezent. De asemenea, scena în care elevii fumează o țigară cu marijuana și ajung să se poarte de parcă ar fi fumat joint după joint ar fi luată în râs astăzi, când fumatul de iarbă nu mai este considerat un tabu.
Grease
Filmul de față este unul din cele mai celebre musical-uri realizate vreodată. Urmărește povestea adolescenților Sandy și Danny, prototipul pentru fata cea bună și băiatul cel rău. Cei doi trăiesc o iubire o vară, iar toamna descoperă uimiți că s-au mutat la același liceu. Astfel, începe un joc de-a șoarecele și pisica, în care miza este reînceperea relației din vară.
Deși a fost atât de iubit la vremea sa – și încă este, de dragul nostalgiei – „Grease” nu ar supraviețui unei lansări în prezent. În primul rând, actorii care ar trebui să interpreteze copii de liceu sunt cu mult trecuți de 20 și 30 de ani, iar asta se vede. Discuțiile „liceenilor” despre cât de mult vor ei să facă sex cu colegele lor capătă o tentă mult mai perversă decât ar fi necesar. Dincolo de asta însă, mai este o problemă – morala filmului este clară și prezentată în cel mai puțin subtil mod posibil: aceea că dacă vrei ca persoana iubită să te placă, trebuie să te schimbi total.