Viitorul televiziunii va fi lumea în care toți vom avea „televizoare“ la noi

De vreo cinci ani, televiziunea moare. Poate că nu-ți dai seama, dar așa zice toată lumea. Vine vloggingul peste ea și-o curăță. Realitatea e însă că nu dispare, dar va trece prin schimbări sau, mai bine zis, prin adaptări radicale.

Televiziunea aceasta care „moare“ cam o dată pe an a reușit, cumva, să adune peste două milioane de telespectatori la „Singur acasă“ pe 9 decembrie, să adune alte câteva milioane la talent shows și evenimente sportive și, cumva, să rămână în funcție în timp ce mulți tineri mai că ar găsi jignitoare întrebarea: „te uiți la televizor?“.

La începutul toamnei am discutat cu Thomas Wrede, vicepreședinte New Technology & Standards, SES Video. Compania sa derulează afaceri business-to-business cu furnizori de servicii TV, cum ar fi Orange în România, și nu aș putea spune că decesul televiziunii este chiar un subiect confortabil pentru el, pentru business. Totuși, mi-a împărtășit câteva impresii despre acest val nou care vine, unul în care atenția ta se împarte între rețele sociale, YouTube, Netflix și poate TV.

Orice produs e ieftin, în funcție de ce nevoie ai de el

De aici începe marea diferență între cum consumă generația tânără conținut și cea veche. „[Investiția într-un TV] depinde de preferințe și venituri. Îți pot spune că tinerii ar investi într-un smartphone. Dar generațiile mai în vârstă le vezi mai degrabă ieșind din magazin cu un TV cu ecran mare. Fiul meu ar vrea un iPhone 7, nu m-ar întreba de un TV. În timp, aceste preferințe se schimbă. Tot ce putem să facem e să observăm, să învățăm, că nimeni n-are un glob de cristal. Dar tinerii, pe măsură ce cresc, se orientează spre TV, se relaxează, se uită din canapea“, mi-a spus Wrede. Această migrație, dacă te uiți mai atent la piața de televizoare, face ca dispozitivele propriu-zis să devină mai plate, mai simple, mai ușor de pus oriunde.

Andreea Antonescu trăiește coșmarul incendiilor din Los Angeles: „Am văzut infernul cu ochii mei”

Stațiunea Costinești intră în renovare. Ce se va întâmpla cu celebra epavă

În fapt, televizorul de acum, comparativ cu cele din urmă cu 20-30 de ani, este un computer Linux, cum ar fi cele care rulează Android și încă unul foarte bun. Așa că producătorii au o mulțime de oportunități de-a integra conținut direct în TV și de multe ori încearcă. Wrede consideră că aici apare însă confuzie în rândul utilizatorilor. Sunt asaltați cu opțiuni.

„Mă întrebi dacă televizorul e sub folosit. Da, e, dar trebui să faci o diferențiere. E sub folosit pentru că utilizatorul obișnuit și în special cei în vârstă sunt compleșiți. Asta e una dintre limitări. Sunt capabilități pe care oamenii nu le folosesc. Cea de-a doua problemă e prețul: uită-te la prețul televizorului și vezi cât costă un smartphone modern sau un laptop. Dacă cumperi un TV de 2-3.000 de euro, ai un computer performant, dar mulți nu îl folosesc la așa ceva. [Aici apare și nișa de produse ca] Apple TV sau Google. Faci orice TV un smart TV. Dar este o mișcare condusă de competiția din industrie“, a completat acesta.

Telefonul este ecranul și secundar, și principal, depinde de moment

O realitate mai amplă e și că e mai ușor să consumi conținut video pe telefon decât pe un ecran mare, în sufragerie, pe care nu-l poți lua cu tine. Acesta e și obiceiul pe care încearcă să-l schimbe companii care furnizează conținut TV, care fac, altfel spus, broadcasting de conținut profesional. Pe YouTube ai, cu siguranță, suficiente videouri cât să te uiți câteva sute de ani, dar este unul generat de utilizatori și cu o valoare destul de mică, dacă nu inexistentă.

Deși discuția mea cu Thomas Wrede a început cu încrederea mea că românii se uită cel mai mult la TV, el mi-a zis că nici alți europeni nu-s departe. „[Vedem statistici care indică un consum de] peste patru ore pe zi în majoritatea piețelor. Sigur, sunt piețe aparte, cum ar fi Japonia, unde se uită mai puțin, poate circa două ore. Dar în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța sau Germania consumul e la acest nivel. Și asta nu s-a schimbat, ba din contră, a crescut în ultimii ani. Dar ce se întâmplă în paralel cu generațiile tinere e că pornesc TV-ul și, teoretic, timpul de vizionare e acolo, dar ei folosesc și ecranul secundar (telefonul). Asta e ceva ce, ca industrie, trebuie să analizăm și să înțelegem“, a declarat acesta.

El a preferat să nu comenteze situația audiențelor. E însă o tensiune în aer și în mai multe țări, pentru că furnizorii de servicii TV încep să nu mai aibă încredere în statisticile companiilor de analiză (dacă au avut vreodată). Acum totul se ia estimativ, cu un dispozitiv la câteva mii de utilizatori, și ce audiențe vezi tu sunt niște indicatori raportați la un număr total. Dacă ar fi să compari asta cu precizia statisticilor din online, nici n-avea ce și cum.

Televiziunea va ajunge să nu mai depindă de cablu (fizic)

Fără să renunțe la zona asta „clasică“, Wrede mi-a zis că un viitor pentru televiziune e în conectivitate. Acesta a fost și subiectul venirii sale în România, SAT > IP. Să primești acces la televiziune oriunde ai fi. Altfel spus, conectivitate. „Ce vedem noi, ca un pilon al afacerii, e conectivitate acolo unde nu poți trage cablu. Desigur, la viteză mare, dar conectivitate. Oferim conectivitate avioanelor, de exemplu“, a explicat acesta. Desigur, când te gândești la asta, știi că e deja vorba de acces pe telefon, pe smart TV sau pe aproape orice dispozitiv „inteligent“. Au fost, de exemplu, experimente cu Raspberry Pi.

Demersul acesta vine într-o vreme în care Netflix, cel mai mare furnizor de conținut video via streaming, aruncă bani în producții ca la cazino, pe numere potențial norocoase. Deocamdată pierde bani, dar câștigă număr de abonați. E un caz de urmărit în viitor, dacă se dovedește o formulă de succes sau una care va imploda.

Tot pentru viitor, l-am întrebat pe Thomas Wrede despre Europa de Est și unde ne-ar vedea peste 10 ani. Ei bine, ne-ar vedea într-un scenariu optimist: „cred că vom vedea tendința ca oamenii să plătească pentru conținutul pe care îl vor. Sau să plătească mai mult. Dar e o chestiune cuplată cu dezvoltarea economică, că asta guvernează puterea de cumpărare“.