10 oct. 2016 | 18:18

Hacker bun sau hacker rău: despre mirajul îmbogățirii rapide

OPINII
Hacker bun sau hacker rău: despre mirajul îmbogățirii rapide

În limba română, termenul “hacker” are deja conotație negativă, nu mai este nevoie să adaugi adjectivul, iar “hacker bun” poate, cel mult, să trezească un zâmbet ironic.

[related]

Dar adevărul este că și cercetătorii în securitate pot fi considerați hackeri – cu pălărie albă, cum se spune în limba engleză – care se luptă să spargă codurile de criptare ale infractorilor cibernetici și să țină departe programele malware.

Mirajul îmbogățirii – rapide, dacă se poate – îl avem toți, cred. Mai în glumă, mai în serios, ne-am vedea multimilionari în dolari, zâmbind de pe coperta revistei Forbes, vorba cântecului. Doar că unii îl iau mai în serios și îl transformă în ținta vieții lor, indiferent de modul cum vor ajunge acolo.

Este și cazul băieților care se pricep la calculatoare, dar aleg să-și folosească talentul și cunoștințele ca infractori cibernetici. De cele mai multe ori, provin din țări cu sisteme de educație bune, mai ales în domeniul matematicii și al informaticii, dar care nu le oferă prea multe oportunități de a face bani celor foarte talentați. Tentația este mare, pentru că în fața calculatorului ai senzația că ești anonim și poți face orice, fără să îți dea nimeni de urmă. Și poate fi chiar așa, cel puțin pentru o vreme, dar, pe termen lung, nu este o afacere profitabilă. Iată câteva argumente practice, dincolo de truisme de genul “nu e bine să furi”.  Deci, dacă ești talentat la calculatoare și te bate gândul să treci de partea întunecată, ca să devii un hacker “rău”, uite de ce ar fi mai bine să nu faci asta.

Banii nu sunt totul, trebuie să poți să-i și folosești – Mulți hackeri care se apucă de infracțiuni cbernetice nu își dau seama că, atunci când ai la dispoziție sume mari de bani, trebuie să le poți manevra cumva. Ai nevoie de conturi bancare sau de investiții și de libertatea de a călători. Nu poți face toate astea din umbră, iar dacă ieși la lumină e foarte posibil să intri în vizorul autorităților.

Dacă ajungi să faci parte dintr-o rețea de infractori cibernetici, nu înseamnă că imediat o să-ți cumperi mașini luxoase și iahturi. Șefii grupărilor se promovează uneori astfel, încercând să atragă noi talente, dar visul nu devine realitate pentru toți.

Infracțiunile cibernetice nu mai sunt considerate simple acte de teribilism ale unor puști rebeli – Parlamentul European a adoptat în 2013 noi reguli privind infractorii cibernetici, crescând pedepsele.

Dacă vrei ca, după ce dai o lovitură sau mai multe, să te angajezi la o companie serioasă, șansele sunt minime. La noi, dar și în alte companii, nu sunt angajați foști hackeri pentru că nu poți să ai încredere în cineva cu un astfel de trecut. Riscul ca o persoană care a încălcat legea să folosească în scop ilegal informațiile cu care lucrează este prea mare pentru ca o companie să și-l asume.

[related]

Nu în ultimul rând, ca hacker “bun”, ai ocazia să călătorești mult, pentru a participa la diverse conferințe, în toată lumea. Și nu va fi nevoie să te gândești, de fiecare dată, dacă țara respectivă are sau nu tratat de extrădare cu România – un lucru pe care, ca infractor cibernetic, trebuie să-l ai mereu în vedere atunci când pleci în vacanță ☺.

Ștefan Tănase este Senior Security Specialist în cadrul Kaspersky Lab. Când nu se luptă cu viruși, ne învață cum să navigăm în siguranță. vezi toate articolele