07 ian. 2016 | 01:52

Ar trebui să-mi schimb routerul WiFi de acasă pentru 802.11ac?

TUTORIALE
Ar trebui să-mi schimb routerul WiFi de acasă pentru 802.11ac?

Tot mai multe routere, gadgeturi și sisteme portabile sunt compatibile cu IEEE 802.11ac. Se justifică însă oare un upgrade?

Pentru un număr semnificativ de internauți, ideea de rețea wireless este redusă la un router pe care îl cumperi o singură dată în viață și care îți împarte conexiunea la internet pe un număr virtual nelimitat de echipamente compatibile, gen laptopuri, smartphone-uri, tablete, console, Smart TV-uri și nu numai. În practică însă, situația este mult mai complicată decât atât, mai ales în ultimii ani, când numărul gadgeturilor din casă a crescut exponențial. Dacă în urmă cu cinci sau zece ani aveați un singur laptop în casă care se conecta la rețeaua WiFi, la ora actuală, acel aparat stingher s-a transformat în cinci sau chiar zece aparate.

Partea cea mai tristă a analizei de mai sus este că bătrânul vostru router s-ar putea să nu mai facă față, să aibă nevoie să fie repornit de mai multe ori pe zi sau pur și simplu să refuze să mai dea internet simultan tuturor echipamentelor. Din fericire, pentru a face față acestei evoluții, o organizație intitulată Institute of Electrical and Electronics Engineers sau IEEE, la fiecare câțiva ani introduce un nou standard de comunicații wireless. Pentru a deveni util, respectivul standard ajunge să fi implementat la scară largă într-o nouă clasă de routere WiFi, notebook-uri, smartphone-uri, tablete și nu numai. ieee 802.11 standard

Ce este IEEE 802.11 și de ce sunt mai multe standarde?

Este foarte probabil ca pe cutia vechiului sau noului vostru router, pe lângă un nume mai simplu sau mai complex să întâlniți o variație a IEEE 802.11 urmată de literele a, b, g, n sau ac. În teorie, există și 802.11ad, aprobat recent de WiFi Alliance. Acesta din urmă se află însă la început și poți număra pe degete numărul dispozitivelor compatibile, printre care momentan nu se află nici un router. Abia a fost anunțat la CES 2016 primul laptop compatibil cu el. 

Cele mai populare la ora actuală sunt 802.11N, o siglă pe care o puteți vedea pe majoritatea routerelor din magazine și mai recentul 802.11ac. În cazul în care nu era evident, litera de după 802.11 definește cea mai mare parte a parametrilor de funcționare ai routerului, când vine vorba de conectivitate WiFi. Aceeași literă definește, în mare parte, viteza maximă teoretică pe care vă puteți aștepta să o prindeți când realizați local sau de pe internet un transfer de fișiere. ,,În mare parte” este cea mai potrivită asociere de cuvinte în acest context deoarece producătorii de routere au apelat la diverse artifici pentru a depăși limita impusă de standardul IEEE.

Pornind de la un scenariu simplu, aproape orice router cumpărați din magazin, indiferent de preț este certificat IEEE 802.11n. Pe hârtie, asta se reflectă într-o viteză maximă de 450Mb/s sau 56MB/s pe care o puteți obține pe WiFi. În practică, 85% dintre aceleeași routere creează conexiuni WiFi cu o viteză teoretică maximă de 150Mb/s, 10% crează conexiuni la 300MB/s și un procent de 5% crează conexiuni de 450Mbps sau chiar 600Mbps. O viteză mai mare, în mod evident, se reflectă într-un preț mai ridicat. În același timp, degeaba aveți un router sprinten dacă laptopul vostru are peste 5 ani vechime, iar telefonul nu vi l-ați mai schimbat de 3 ani. Chiar și într-un astfel de scenariu însă, se justifică investiția într-un router modern cu un preț de peste 150 lei – 200 lei pentru a evita congestionarea rețelei și pentru a face față mai bine la un număr mai mare de aparate conectate simultan.ieee 802.11g vs 802.11n vs 802.11ac

Ce este 802.11ac? Merită să-mi schimb routerul pentru el?

Cel mai recent standard cu popularitate mare este IEEE 802.11ac. Multe dintre laptopurile lansate in ultimii 2-3 ani sunt compatibile cu el, la fel și smartphone-uri de top din ultimii doi ani. Specificațiile finale pentru 802.11ac au fost publicate în forma finală în 2014, chiar dacă un MacBook Pro lansat în a doua jumătate a lui 2013 este deja compatibil cu el.

IEEE 802.11ac promite o viteză teoretică de 1300Mbps sau 162,5MB/s în condiții ideale. Producători precum ASUS, DLink și alții au dus această valoare la cifre mult mai ridicate, de genul 3200Mbps. Dacă vedeți însă respectiva valoare inscripționată pe ambalajul unui router merită însă să aveți în vedere că nu poate fi atinsă de un singur echipament conectat la respectivul router, ci doar că routerul poate oferi la mai multe echipamente conectate simultan acea valoare totală formată din 1300 + 1300 + 600 Mbps.IEEE 802.11 5GHz Standard

O altă specificație importantă a 802.11ac este că funcționează pe frecvența de 5GHz, spre deosebire de 802.11n care funcționează atât pe 2,4, cât și 5GHz. Respectiva cifră este foarte importantă deoarece, deși o rețea pe 5GHz are un risc semnificativ mai scăzut de congestionare, nu este la fel de performantă la penetrat pereți. Tocmai din acest motiv, majoritatea routerelor dual band creează două rețele WiFi cu SSID-uri sau denumiri diferite, una pe 2,4 și una pe 5GHz pentru a asigura compatibilitate cu un număr cât mai mare echipamente la distanță mai mică sau mai mare.

De asemenea, pentru că prețul unui router compatibil cu 802.11ac este mare sau foarte mare, investiția s-ar putea să nu se justifice, chiar dacă aveți dispozitive compatibile, în cazul în care aveți o casă cu mai multe etaje și pereți groși. Pe de altă parte, dacă aveți un abonament la internet cu o viteză garantată de 500Mbps sau 1Gbps, singura voastră șansă pentru a profita de acea viteză fără fire este prin intermediul unui astfel de router. În orice alte circumstanțe, plătiți acel abonament degeaba. Pentru a recunoaște rapid dacă un router este compatibil cu 802.11ac, trebuie să vă uitați pe cutia sa și să vedeți dacă undeva în denumirea produsului s-au strecurat literele ac, de exemplu, ASUS RT-AC3200, D-Link AC3200 și nu numai. Prețul pentru un astfel de router începe de la aproximativ 300 de lei, dar sunt foarte multe modele care depășesc 1000 de lei.

În ceea ce privește dispozitivele compatibile, un iPhone 6 sau 6S și un iPad Air pot realiza un transfer de date rapid pe 802.11ac, MacBook-urile din ultimii trei ani la fel. Un Samsung Galaxy S5 sau mai nou este de asemenea compatibil cu acest standard. În ceea ce privește notebook-urile, modele foarte ieftine cu prețuri până în 1500 de lei au șanse foarte mari să nu poată comunica decât pe 802.11n. Aceasta nu este o problemă majoră, nici măcar când vine vorba de streaming de conținut video la rezoluție ultra HD 4K, dar merită avut în vedere pentru a nu face o investiție inutilă într-un router pe care nu-l puteți folosi la capacitate maximă.
asus-rt-ac5300

De ce ar trebui să faceți un efort pentru a achiziționa un router cu 802.11ac?

Cum am zis și în introducere, routerul wireless e genul de echipament pe care îl cumperi o singură dată la cinci sau zece ani. În același timp majoritatea operatorilor de internet oferă conexiuni cu viteze garantate de peste 500Mbps. Din aceste motive, chiar și dacă nu aveți foarte multe echipamente compatibile în casă, investiția într-un router compatibil IEEE 802.11ac se jusitifică. Nu trebuie nici pe departe să vi-l luați pe cel mai scump, dar încercați să aveți în vedere faptul că fără el este aproape imposibil să profitați de viteza pe care o plătiți în fiecare lună sub formă de abonament. De asemenea, pentru că vorbim de o investiție pe termen lung, sunt șanse foarte mari, ca în viitorul apropiat, să aveți un număr sporit de gadgeturi care să poată profita de vitezele astronomice.

Un alt motiv pentru care s-ar justifica să vă grăbiți să achiziționați un astfel de router este dacă transferați volume semnificative de date în rețea local. În cazul meu, am un hard disk de 2TB conectat la un router AC pe care descarc filme, muzică și poze. În același timp, în mod constant, de pe laptop, smart TV și tabletă accesez acele informații. În aceste circumstanțe, viteza la internet devine irelevantă, dar un router compatibil 802.11ac face față mult mai bine conexiunilor simultane decât unul cu 802.11n.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele