Legea lui Moore, după 50 de ani: Omul fără de care Facebook sau iPhone n-ar fi fost posibile
Dacă n-ai auzit de „Legea lui Moore“, atunci ai ratat până acum unul dintre pilonii industriei electronicelor. Creatorul acesteia este Gordon Moore, cel care a înființat compania Intel. Cu trei ani înainte de momentul fondării Intel, Moore a observat că tranzistorii își vor mări performanța și reduce costurile la un anumit interval de timp. Nu a știut însă că în 1965 el a enunțat o idee revoluționară, care avea să devină actuala Lege și să influențeze multe alte companii și domenii.
Toate electronicele pe care le folosim în prezent recurg la un procesor ca să-și „guverneze“ acțiunile între software și hardware. Legea lui Moore din 1965 susținea, pe scurt, că o dată la doi ani numărul de tranzistori dintr-un circuit integrat se va dubla. Acum, poate ți se pare evident, dar atunci calculatoarele erau imense și nu și le permiteau decât câteva companii mari.
Legea lui Moore a oferit o viziune pentru tehnologie, conform căreia toate componentele trebuie să fie mai mici, dar exponențial mai performante. Cipurile pentru computer au fost echipate cu circuite complicate, iar faptul că s-au ieftinit în timp a dus la adopţia lor la scară mai mare prin tot felul de dispozitive. Astăzi, mare parte din revoluţia digitală şi avansul tehnologic adus de internet se datorează predicţiei lui Moore, pentru că ea a dus la adoptarea pe scară largă a calculatoarelor, scrie „Adevărul“.
Ține cont însă că Legea lui Moore este o aspirație, nu o lege a naturii. Aceasta este posibilă cu ajutorul ingineriei dedicate producției de procesoare. Spre exemplu, Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere, produce peste 10 miliarde de tranzistori în fiecare secundă. Spre deosebire de perioada actuală, primii tranzistori ai microprocesorului erau de mărimea unei gume de șters din capătul unui creion. Ca rezultat al Legii lui Moore, în prezent peste 6 milioane de tranzistori trigate încap în punctul de la finalul acestei propoziții. Altfel spus, tranzistorii din prezent sunt invizibili pentru ochiul liber. Pentru a vedea un singur tranzistor, este nevoie de un procesor mărit la nivelul unei case.
Dacă un telefon cu tehnologia Intel, bazat pe Android, ar fi construit folosind tehnologia din 1971, procesorul telefonului ar avea mărimea unui loc de parcare. Încearcă să-ți faci un selfie cu unul ca acesta. Comparativ cu primul procesorul Intel, Intel 4004, procesoarele pe 14nm din prezent sunt de 3.500 de ori mai performante și de 90.000 de ori mai eficiente, la un cost de 1/60.000 mai mic. mai mult, reţelele sociale nu ar fi apărut fără Legea lui Moore, pentru că gestionarea unei cantități de date atât de mare precum cea produsă pe Facebook ar fi fost mult prea costisitoare.
Google și Apple, ghidate de Legea lui Moore
Potrivit „Adevărul“, într-un articol din revista „Backchannel”, Steven Levy vorbeşte despre influenţa legii lui Moore asupra apariţiei Google. „Cei care au înţeles spusele lui Moore ştiau că imposibilul va fi inevitabil. Toţi cei cu un calculator de birou puteau să facă nişte calcule şi să vadă viitorul. Cea mai grea misiune a lor era să creadă. Avansul nonlinear prezis de Moore era atât de radical, încât doar câţiva au reuşit să-l înţeleagă. Dar cei care au făcut-o, deţin viitorul”, scrie Steven Levy.
Larry Page, cofondatorul Google, când a scris teza sa că poate să captureze tot conţinutul local din serverele Stanford, nu s-a blocat în ideea că nu se poate, că e prea multă informaţie de procesat. El ştia, folosind legea lui Moore, cât de puternice vor deveni calculatoarele. Aşa că a făcut câteva calcule matematice şi a ajuns la concluzia că toate acele link-uri pot fi căutate în mai puţin de o secundă.
De asemenea, Larry Page şi-a bazat filosofia pe accente ale legii lui Moore. „Companiile care dezvoltă produse pentru prezent sunt condamnate la moarte”, a spus Page. Din acest motiv, atunci când Google dezvoltă produse, îşi asumă responsabilitatea că ele vor funcţiona cu tehnologii care nu există încă sau abia se dezvoltă.
Nici Steve Jobs nu a fost străin de Legea lui Moore. Când a construit primul Macintosh în 1984, Jobs s-a gândit la viitor, nu la prezent. Computerul era înaintea timpului său, nu pentru timpul său. Macintosh avea nevoie de un procesor mai bun decât cel Motorola 68000 folosit anterior şi mai mulţi MB de RAM. Jobs a dorit să vândă calculatorul pentru 2.000 de dolari, chiar dacă era prea scump pentru acea vreme. Avansul tehnologic avea însă să-i reducă prețul, dar șefii săi n-au crezut, pe când Microsoft a avut succes.
Industrii revoluționate, dacă s-ar aplica Legea lui Moore
Legea lui Moore a avut un impact major în computere, dar cum ar fi dacă s-ar aplica și în alte domenii? Spre exemplu, în industria automobilelor ar duce la micșorarea acestora. Desigur, nu înseamnă că asta se va și întâmpla. Dacă eficiența consumului de combustibil s-ar îmbunătăți în ritmul Legii lui Moore, atunci o persoană ar putea cu ușurință să conducă o mașină o viață întreagă cu un singur plin de benzină. În ritmul în care tranzistorii s-au mișcorat, masina ar fi de mărimea unei furnici și ai putea păstra o grămadă de anvelope de rezervă în buzunarul tău de la cămașă.
Dacă zgârie-norii s-ar ieftini în ritmul Legii lui Moore, o persoană ar putea cumpăra în prezent unul la prețul unui PC. Dacă ar fi crescut în înălțime în același ritm, aceștia puteau fi de 35 de ori mai mari decât muntele Everest. Dacă prețul caselor ar fi scăzut în același ritm cu tranzistorii, atunci ar fi putut fi cumpărate la prețul unei bomboane.
Mai mult, costul programului Apollo, care a dus omul în spațiu, a fost de 25 de miliarde de dolari. Dacă prețul ar fi scăzut în ritmul Legii lui Moore, astăzi programul ar fi costat aproximativ la fel de mult ca un avion privat de mici dimensiuni. Și un zbor din Noua Zeelandă către New York ar fi fost la fel de rapid ca durata cuplării centurii de siguranță.