Vaccinarea copiilor pierde teren în Europa. România, printre țările în care au scăzut toate cele șapte vaccinări analizate

Vaccinarea copiilor pierde teren în Europa. România, printre țările în care au scăzut toate cele șapte vaccinări analizate
În total, 16 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat scăderi pentru cel puțin patru dintre vaccinările analizate
Ana Ionescu
Google Urmărește pe Google

O amplă analiză care urmărește evoluția imunizării în cele 27 de state ale Uniunii Europene arată că, după zeci de ani de creștere, în numeroase țări ratele de vaccinare au început să scadă. România se numără printre statele în care regresul este vizibil pentru toate vaccinurile incluse în cercetare.

Analiza acoperă o perioadă de peste patru decenii, din 1980 până în 2024, și folosește date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. Cercetătorii au urmărit vaccinarea împotriva mai multor boli care pot avea consecințe grave, printre care rujeola, rubeola, poliomielita, hepatita B, difteria, tetanosul și tusea convulsivă.

România, sub pragul de 80% în 2024

Imaginea de ansamblu la nivel european este contrastantă. Pe termen lung, statele UE au făcut progrese majore, iar acoperirea vaccinală a copiilor a ajuns la niveluri foarte ridicate în unele țări.

Diferențele dintre state rămân însă considerabile. În 2024, Luxemburg și Portugalia au avut o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinări analizate. La polul opus, România s-a situat sub 80%.

Mai mult, România se află într-un grup restrâns de state în care cercetătorii au identificat scăderi recente pentru toate cele șapte vaccinări urmărite. Aceeași situație a fost observată în Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos și Suedia.

În total, 16 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat scăderi pentru cel puțin patru dintre vaccinările analizate. Germania și Spania au consemnat un regres pentru cinci dintre cele șapte, în timp ce situația din Franța și Italia este mixtă: acoperirea a crescut pentru patru și a scăzut pentru alte trei.

Cele mai mari scăderi au apărut în jurul perioadei pandemiei

Unul dintre elementele importante ale analizei este momentul în care tendința a început să se schimbe. Cele mai multe scăderi au debutat între 2019 și 2022, interval care se suprapune în mare măsură peste pandemia de COVID-19.

Cercetătorii atrag însă atenția că analiza nu a fost concepută pentru a demonstra cauzele acestor evoluții. Prin urmare, coincidența temporală nu demonstrează că pandemia este singurul motiv pentru reducerea acoperirii vaccinale.

Perioada COVID-19 a produs perturbări importante ale serviciilor medicale și ale programelor de imunizare în numeroase țări. În același timp, specialiștii au semnalat în ultimii ani probleme legate de dezinformare și de scăderea încrederii în vaccinare.

Vaccinarea împotriva poliomielitei, în scădere în numeroase țări

Regresul nu este uniform pentru toate vaccinurile. Potrivit datelor analizate, printre cele mai răspândite scăderi se numără cele privind vaccinarea împotriva meningitei B și poliomielitei, pentru care tendințe descendente au fost identificate în 20 de țări.

Vaccinarea împotriva hepatitei B a scăzut în 18 state, iar alte vaccinări incluse în schemele pediatrice au înregistrat, de asemenea, diminuări într-un număr important de țări.

Situația vaccinării împotriva rujeolei și rubeolei apare ceva mai favorabilă în comparație cu celelalte vaccinuri analizate. Totuși, menținerea unei acoperiri ridicate este deosebit de importantă în cazul bolilor foarte contagioase, deoarece scăderea numărului de persoane imunizate poate permite reapariția focarelor.

Cercetătorii avertizează asupra riscului revenirii unor boli

Autorii analizei subliniază necesitatea menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate și stabile. Scăderile observate în ultimii ani pot crea condiții pentru reapariția unor boli infecțioase care au devenit mult mai rare tocmai datorită programelor de imunizare.

Impactul vaccinării la nivel mondial este considerabil. Estimările publicate de OMS arată că programele de imunizare au salvat cel puțin 154 de milioane de vieți în ultimii 50 de ani, majoritatea celor salvați fiind sugari.

Pentru România, datele privind nivelul din 2024 și scăderea simultană a celor șapte vaccinări analizate plasează țara printre cazurile care necesită o atenție sporită. Dincolo de fluctuațiile de la un an la altul, cercetătorii atrag atenția că miza este evitarea transformării regresului recent într-o tendință pe termen lung.