Uniunea Europeană pregătește o lege care ar putea schimba industria tehnologică. Computere cuantice europene, internet cuantic și restricții pentru companiile străine

Potrivit unui proiect legislativ obținut de The Quantum Insider, viitorul EU Quantum Act ar urma să coordoneze cercetarea, producția și comercializarea tehnologiilor cuantice la nivel european. Documentul, prezentat pe 10 noiembrie 2026, propune inclusiv restricționarea participării companiilor controlate din afara UE la anumite proiecte strategice. Deocamdată, este vorba despre un proiect nefinalizat, iar prevederile sale se pot modifica înainte de adoptare.

Europa vrea propriile computere cuantice și mai puțină dependență de SUA și China

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului privește accesul companiilor la contractele publice și infrastructura cuantică strategică. Potrivit documentului, participarea la anumite proiecte industriale ar urma să fie rezervată, în general, companiilor controlate din Uniunea Europeană.

Aceleași principii s-ar aplica și achizițiilor publice de produse, sisteme și servicii cuantice. Autoritățile ar trebui să țină cont de securitatea aprovizionării, compatibilitatea tehnologiilor și capacitatea furnizorilor de a asigura mentenanța echipamentelor pe termen lung.

Totuși, propunerea nu exclude complet firmele din afara Uniunii. Comisia Europeană ar putea permite participarea unor companii din state partenere, în baza unor acorduri care garantează reciprocitatea și protejarea intereselor tehnologice europene.

Obiectivul este dezvoltarea unui ecosistem industrial capabil să producă toate componentele necesare funcționării calculatoarelor cuantice, de la procesoare și cipuri specializate până la sisteme de răcire, lasere, detectoare și echipamente electronice de control.

Proiectul prevede accelerarea dezvoltării capacităților de producție până în 2030, urmată de trecerea către fabrici și facilități industriale viabile comercial în perioada 2030–2035.

Această direcție ar putea avea implicații importante inclusiv pentru România, unde există deja inițiative în domeniu. Așa cum Playtech a relatat anterior, la Iași este planificată instalarea unui sistem de calcul cuantic dezvoltat împreună cu IBM, în cadrul unei investiții de peste 100 de milioane de euro.

Computere cuantice cu 100 de qubiți logici până în 2030

Proiectul european stabilește și obiective tehnologice concrete. Unul dintre cele mai ambițioase este dezvoltarea unor sisteme de calcul cuantic care să utilizeze aproximativ 100 de qubiți logici corectați de erori până în 2030 sau la scurt timp după această dată.

Pentru 2035, documentul propune extinderea capacităților către mii de qubiți logici pe fiecare platformă.

Spre deosebire de qubiții fizici, care sunt vulnerabili la perturbațiile mediului și la erorile de calcul, qubiții logici folosesc mecanisme de corectare a erorilor pentru a proteja informația. Această diferență este esențială pentru construirea unor computere cuantice capabile să execute operațiuni complexe în mod fiabil.

Documentul subliniază că simplul număr de qubiți nu reprezintă un indicator suficient al performanței. Ar trebui analizate inclusiv rata erorilor, durata operațiunilor, consumul energetic și capacitatea sistemelor de a rezolva probleme concrete.

În paralel, Uniunea Europeană vrea să susțină cercetarea în domenii precum descoperirea de medicamente și materiale noi, imagistica medicală, navigația fără semnale GPS și inteligența artificială cuantică.

Aceasta din urmă ar trebui evaluată prin comparații independente și reproductibile cu metodele convenționale de AI, pentru a demonstra dacă tehnologia cuantică oferă avantaje reale.

Internet cuantic european până în 2040 și noi reguli pentru securitatea datelor

Un alt obiectiv major este dezvoltarea unei infrastructuri europene de comunicații cuantice.

Proiectul propune construirea unor rețele metropolitane interoperabile până în 2030, cu instalații-pilot capabile să funcționeze pe distanțe de aproximativ 50 de kilometri, în funcție de maturitatea tehnologiilor.

Până în 2035, aceste conexiuni ar putea ajunge la aproximativ 200 de kilometri, urmând să permită demonstrații de calcul distribuit și utilizarea unor senzori cuantici conectați în rețea.

Pe termen lung, după 2040, Bruxelles-ul urmărește dezvoltarea unui internet cuantic european federat, care să interconecteze infrastructuri și servicii din mai multe state membre.

În paralel, inițiativa EuroQCI ar urma să contribuie la dezvoltarea unei rețele experimentale de comunicații cuantice terestre și spațiale până în 2031.

O componentă esențială a proiectului este însă securitatea cibernetică. Uniunea Europeană intenționează să accelereze adoptarea criptografiei post-cuantice, concepută pentru a proteja informațiile inclusiv împotriva viitoarelor calculatoare cuantice suficient de performante pentru a compromite anumite metode actuale de criptare.

Potrivit proiectului, la șase luni după intrarea în vigoare a regulamentului, noile achiziții publice din sectoarele critice ar trebui, în general, să includă sisteme pregătite pentru criptografia post-cuantică.

În situațiile în care asemenea soluții nu sunt disponibile, furnizorii ar trebui să asigure posibilitatea înlocuirii ulterioare a algoritmilor criptografici și să prezinte planuri clare de migrare.

Riscul nu este doar unul teoretic. Așa cum Playtech a explicat într-o analiză despre amenințarea „colectează acum, decriptează mai târziu”, informațiile criptate și furate în prezent ar putea deveni vulnerabile în viitor, odată cu evoluția computerelor cuantice.

Ce înseamnă noua lege pentru companiile europene și România

Proiectul EU Quantum Act nu se limitează la cercetare și securitate. Documentul prevede și dezvoltarea unor centre de competență și accelerare, menite să ajute companiile să transforme descoperirile științifice în produse comerciale.

Fiecare stat membru ar urma să înființeze cel puțin un asemenea centru, individual sau împreună cu alte țări. Aceste structuri ar oferi acces la consultanță tehnică, infrastructură, finanțare și oportunități de colaborare.

Pentru startupuri și întreprinderile mici, proiectul propune un serviciu specializat de sprijin pentru investiții, care ar facilita identificarea surselor de finanțare și atragerea capitalului privat.

În cazul României, asemenea măsuri ar putea crea oportunități pentru universități, institute de cercetare și companii IT interesate de tehnologii cuantice.

Există însă și o problemă importantă: documentul nu stabilește deocamdată un buget total pentru implementare. Finanțarea ar urma să depindă de viitoarele programe europene, contribuțiile statelor membre și investițiile private.

Prin urmare, obiectivele tehnologice ambițioase nu sunt însoțite încă de garanții financiare concrete.

Proiectul conține și prevederi incomplete, ceea ce arată că procesul legislativ se află încă într-o etapă de elaborare.

Dacă va fi adoptat într-o formă apropiată de cea actuală, EU Quantum Act ar putea deveni una dintre cele mai importante inițiative ale Bruxelles-ului pentru suveranitatea tehnologică europeană. Miza nu este doar construirea unor computere mai puternice, ci și capacitatea Europei de a controla infrastructurile, componentele și tehnologiile care ar putea deveni esențiale pentru economie și securitate în următoarele decenii.