UE vrea să accelereze schimbul automat de date biometrice între polițiile din statele membre, dar există „zone gri” în această inițiativă

Uniunea Europeană face un nou pas spre digitalizarea cooperării polițienești, propunând accelerarea și automatizarea schimbului de date biometrice între autoritățile de aplicare a legii din statele membre. Inițiativa, menită să întărească lupta împotriva criminalității transfrontaliere și a terorismului, se bazează pe extinderea și modernizarea sistemului Prüm, un mecanism deja existent de cooperare între polițiile europene. Totuși, proiectul ridică semne de întrebare serioase legate de protecția datelor personale, transparență și siguranță juridică, după cum avertizează chiar supraveghetorul european pentru protecția datelor.

Ce presupune noul sistem Prüm II și de ce este considerat o schimbare majoră

Regulamentul cunoscut sub numele de „Prüm II” își propune să modernizeze radical modul în care statele membre fac schimb de informații sensibile. Elementul central al acestui sistem este un „router” european, o infrastructură tehnică ce va conecta direct bazele de date naționale ale polițiilor din întreaga Uniune. Prin acest mecanism, anchetatorii vor putea compara aproape instantaneu profiluri ADN, amprente digitale, imagini faciale și, în anumite cazuri, date din permisele de conducere.

Principala noutate este viteza și gradul ridicat de automatizare. În cazul în care sistemul identifică o potrivire între datele din două state membre, informațiile de identificare ar trebui transmise în maximum 48 de ore. Din perspectiva autorităților, acest lucru poate face diferența în anchete sensibile, unde timpul este esențial, mai ales în cazuri de criminalitate organizată sau terorism.

În același timp, integrarea recunoașterii faciale la scară continentală marchează un prag simbolic important. Pentru prima dată, un sistem european ar permite corelarea automată a imaginilor faciale între multiple state, ceea ce alimentează temeri legate de supravegherea în masă și de folosirea excesivă a tehnologiilor biometrice.

Eurodeputați participă la o sesiune de vot în cadrul unei ședințe plenare a Parlamentului European, la Strasbourg. (Foto: AFP)

Avertismentul experților în protecția datelor: lacune tehnice și juridice

Deși nu respinge explicit proiectul, supraveghetorul european pentru protecția datelor atrage atenția asupra unor „zone gri” care pot afecta grav siguranța juridică și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Una dintre principalele probleme semnalate este lipsa unei definiții clare pentru termenul „re-matching” (reapariere). Acesta este folosit pentru a descrie modul în care sistemul sortează și clasifică rezultatele potrivirilor, însă nu este explicat nici în regulamentul Prüm II, nici în proiectul de decizie de implementare.

O altă îngrijorare majoră ține de pragurile tehnice de potrivire. În cazul amprentelor digitale, în special al celor latente, sistemele pot genera scoruri foarte scăzute, ceea ce înseamnă că există un prag minim peste care o potrivire este considerată relevantă. Lipsa unor criterii clare privind aceste praguri ridică riscul apariției unor identificări eronate sau al selectării unor „suspecți” pe baze insuficient de solide.

Nu în ultimul rând, există neclarități legate de tipul exact de date care vor fi transmise autorităților solicitante. De exemplu, nu este clar dacă, pe lângă datele de identificare, vor fi partajate și informații suplimentare precum „scorul de încredere” al algoritmului. Fără reguli precise, aceste detalii pot influența decizii operative importante, fără un control suficient.

Rolul Europol și temerile legate de extinderea accesului la date sensibile

În noua arhitectură Prüm II, Europol capătă un rol central, devenind nu doar beneficiar, ci și furnizor de date biometrice în cadrul sistemului. Agenția europeană va putea atât să introducă informații în circuitul de căutare, cât și să își pună bazele de date la dispoziția statelor membre pentru comparații automate.

Această extindere a accesului este văzută de susținători ca un pas logic în consolidarea cooperării europene. Criticii, însă, avertizează că o astfel de concentrare a datelor biometrice crește riscul de abuzuri, breșe de securitate și utilizări dincolo de scopul inițial declarat.

În esență, dezbaterea din jurul Prüm II reflectă o dilemă mai largă a Uniunii Europene: cum poate fi folosită tehnologia pentru a spori securitatea fără a submina dreptul la viață privată. Proiectul promite eficiență și viteză, dar rămâne de văzut dacă „zonele gri” semnalate vor fi clarificate înainte ca sistemul să devină pe deplin operațional.