Ţurțur sau țurțure: 80% dintre români folosesc forma greşită

Limba română continuă să ridice probleme chiar și în cazul unor cuvinte aparent simple, folosite frecvent în conversațiile de zi cu zi. Un exemplu relevant este termenul utilizat pentru a desemna micile formațiuni de gheață care apar iarna la marginea acoperișurilor sau pe crengi. Deși mulți români sunt convinși că folosesc forma corectă, realitatea arată că o mare parte dintre vorbitori greșesc fără să își dea seama, perpetuând erori devenite aproape obișnuință.

Forma corectă care stârnește confuzii

Potrivit informațiilor prezentate, aproximativ 80% dintre români folosesc forma greșită „țurțure”, atunci când se referă la acele bucăți de gheață alungite, ascuțite spre vârf, formate prin înghețarea apei care se scurge de-a lungul streșinilor sau pe ramuri. Conform normelor lingvistice, forma corectă este „țurțur”.

Definiția exactă descrie un sloi mic de gheață, de formă prelungită și ușor ascuțită, rezultat din înghețarea imediată a apei. Cu toate acestea, varianta incorectă a intrat atât de mult în limbajul curent, încât este percepută ca fiind firească, chiar dacă nu este acceptată oficial.

Capcane frecvente ale limbii române

Dincolo de exemplul „țurțur”, limba română este plină de subtilități și reguli care pot fi dificil de respectat. Mulți vorbitori folosesc zilnic cuvinte sau expresii care par corecte, dar care nu sunt recunoscute de normele lingvistice. Aceste greșeli nu apar doar în vorbirea colocvială, ci și în scris, unde devin și mai vizibile.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Există termeni care s-au „împământenit” în limbajul comun, deși nu au o formă corectă sau sunt utilizați într-un sens greșit. Tocmai frecvența lor îi face pe oameni să nu mai pună sub semnul întrebării corectitudinea acestora.

Cuvinte folosite des, dar incorect

Conform dicție.ro, există cel puțin trei exemple de cuvinte sau expresii care creează confuzie inclusiv în rândul persoanelor cu studii superioare. Acestea sunt folosite zilnic, în contexte variate, însă foarte puțini români observă eroarea.

Un prim exemplu este formularea „dragele mele”. Din punct de vedere gramatical, aceasta este incorectă atunci când este folosită ca adresare. Forma corectă a adjectivului „drag” la feminin plural este „dragile”, nu „dragele”. O propoziție corectă este: „Dragile mele prietene, vă mulțumesc pentru ajutor!”

Deși în DEX apare forma „drage”, aceasta nu are legătură cu sensul afectiv pe care vorbitorii îl urmăresc. Termenul se referă la domenii tehnice, precum aparatura de dragare sau pescuit, și nu poate fi utilizat pentru a desemna persoane.

Alte erori des întâlnite în scris

O altă greșeală frecventă este folosirea pluralului „monezi” pentru substantivul „monedă”. Forma corectă, conform limbii române, este „monede”. De exemplu: „Am găsit câteva monede vechi într-o cutie de metal.” În limbajul corect, nu există „monezi de 50 de bani”, ci doar „monede”.

La fel de des întâlnită este și confuzia legată de locuțiunea adverbială „de asemenea”. Mulți vorbitori aleg forma incorectă „deasemenea”, scrisă într-un singur cuvânt. Norma corectă impune despărțirea: „de asemenea”. Un exemplu corect este: „M-am bucurat să particip la eveniment și, de asemenea, să întâlnesc oameni noi.”

Aceste greșeli demonstrează cât de ușor pot fi încălcate regulile limbii române, mai ales atunci când uzul cotidian înlocuiește norma corectă.