Tinerii români pleacă mai târziu din casa părinților decât media europeană. La ce vârstă reușesc să locuiască pe cont propriu

Momentul în care un tânăr își permite să plece din locuința părinților diferă considerabil de la o țară europeană la alta. Accesul la un loc de muncă, veniturile, costurile locuințelor și posibilitatea de a plăti o chirie sunt doar câțiva dintre factorii care pot influența această decizie.

În România, desprinderea de casa părintească are loc mai târziu decât media Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, tinerii români pleacă de acasă, în medie, la 27,4 ani, în timp ce media europeană este de 26,3 ani.

În unele țări europene, tinerii stau cu părinții și după 30 de ani

La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie la care tinerii părăsesc locuința părinților a ajuns în 2025 la 26,3 ani, față de 26,2 ani în anul precedent. În ultimele două decenii, indicatorul s-a menținut în jurul pragului de 26 de ani.

Diferențele dintre state sunt însă foarte mari. În Croația, plecarea din casa părinților se produce, în medie, abia la 31,5 ani, cea mai ridicată valoare din UE. Urmează Grecia și Slovacia, cu câte 30,9 ani, iar în Spania și Italia media este de 30,2 ani.

Vezi și:

Tu ai trece examenul pentru director de școală? Testul de logică la care aproape o treime dintre profesori au picat

Practic, între țările aflate la extreme există o diferență de aproximativ un deceniu în ceea ce privește momentul în care tinerii încep să locuiască separat de părinți.

În nordul Europei, mutarea are loc mult mai devreme

Situația este aproape opusă în unele state din nordul și estul Europei. Finlanda înregistrează cea mai redusă vârstă medie, de 21,4 ani, iar în Danemarca tinerii părăsesc casa părinților la aproximativ 21,8 ani.

Estonia și Lituania se află, de asemenea, printre țările în care independența locativă este dobândită relativ devreme, cu o medie de 22,7 ani.

Astfel, între Croația și Finlanda există o diferență de peste zece ani. În timp ce un tânăr finlandez obișnuit locuiește deja separat de familie la începutul vârstei de 20 de ani, în Croația acest pas este făcut, în medie, după împlinirea vârstei de 30 de ani.

La ce vârstă pleacă tinerii români din casa părinților

România se află peste media Uniunii Europene, dar situația este mai bună decât în state precum Croația, Grecia, Slovacia, Italia sau Spania.

Tinerii români părăsesc locuința părinților, în medie, la 27,4 ani. Valoarea este apropiată de cea înregistrată în alte țări din regiune. În Bulgaria media este de 27,9 ani, iar în Ungaria de 27,3 ani.

Datele nu arată, desigur, că fiecare tânăr pleacă de acasă la această vârstă. Indicatorul Eurostat reprezintă o medie statistică, iar situația individuală poate varia considerabil în funcție de studii, venituri, situația familială sau posibilitatea de a găsi o locuință.

Doar 52% dintre tinerii români de 20-29 de ani sunt ocupați

Datele despre locuire pot fi privite și în legătură cu accesul tinerilor la piața muncii. În 2025, rata de ocupare pentru persoanele cu vârste între 20 și 29 de ani era de 65,5% la nivelul UE.

În România, procentul era considerabil mai redus: 52%. Eurostat observă că, în general, statele în care tinerii părăsesc mai devreme locuința părinților tind să aibă și rate mai ridicate de ocupare pentru această categorie de vârstă.

La polul opus, Grecia, Croația, Spania și Italia, țări în care plecarea din casa părintească se produce mai târziu, au înregistrat rate de ocupare a tinerilor sub media Uniunii Europene.

Datele sugerează astfel o legătură între accesul la piața muncii și momentul dobândirii independenței locative, fără ca ocuparea să fie singurul factor care explică diferențele dintre țări. Costul chiriilor și al locuințelor, veniturile, continuarea studiilor și obiceiurile familiale pot influența, la rândul lor, momentul în care tinerii aleg sau își permit să plece din casa părinților.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” nu a trecut proba de competențe și renunță la carieră. Ce spune despre subiecte și timpul acordat