Tinerii români aleg mesajele vocale în locul celor scrise. Un specialist avertizează că vocabularul devine tot mai sărac

Ești pe drum, te grăbești și ai ceva de povestit. În loc să tastezi, apeși microfonul și înregistrezi un mesaj. Pentru mulți tineri români, gestul a devenit firesc, iar conversațiile din aplicații includ tot mai des înregistrări audio, uneori suficient de lungi cât să semene cu niște mici podcasturi.

Comoditatea schimbă felul în care ținem legătura. În paralel, cercetătorul Alexandru Nicolae atrage atenția asupra sărăcirii vocabularului și a reducerii timpului dedicat lecturii. Sunt două aspecte ale comunicării actuale, însă datele disponibile nu demonstrează că mesajele vocale provoacă aceste schimbări de limbaj.

Mesajul rapid ajunge uneori la peste zece minute

Un sondaj realizat de OnePoll, la comanda Heineken, arată că 39% dintre respondenții români trimit zilnic cel puțin un mesaj vocal. Totodată, 47% spun că înregistrările au devenit mai lungi în ultimii ani, unele depășind zece minute, potrivit News.ro.

În rezultatele prezentate pentru generația Z, 48% declară că trimit mesaje vocale mai frecvent decât texte. Sursele publice nu delimitează însă clar dacă acest procent privește numai participanții români sau întregul eșantion internațional.

Cercetarea a inclus 14.000 de persoane din șapte țări. În România au răspuns 1.000 de participanți, între 19 și 24 noiembrie 2025. Datele au revenit în atenție în septembrie 2026, odată cu o campanie comercială a brandului.

Pentru expeditor, înregistrarea poate fi simplă și comodă. Destinatarul trebuie însă să găsească momentul potrivit pentru ascultare. Aplicațiile oferă și alternative, precum transcrierea mesajelor vocale din WhatsApp, care permite citirea conținutului în limbile compatibile.

Ce spune specialistul despre felul în care ne exprimăm

Alexandru Nicolae, profesor la Facultatea de Litere și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, atrage atenția asupra reducerii vocabularului folosit și a timpului dedicat lecturii.

„Avem un fond lexical mai redus, folosim cantitativ mai puține cuvinte”, spune specialistul. El leagă observația și de timpul tot mai mic rezervat lecturii, într-un mediu în care numeroase forme de divertisment concurează pentru atenția noastră.

Reportajul subliniază totodată că tinerii pot fi inventivi în alte registre și pe alte canale. Schimbarea felului în care comunică nu înseamnă, automat, dispariția creativității lingvistice.

Separat, cercetătorii Valeria A. Pfeifer și Matthias R. Mehl au analizat date din 22 de studii, cu aproximativ 2.200 de participanți, colectate între 2005 și 2019. Rezultatele, publicate în revista Perspectives on Psychological Science, indică o scădere a numărului de cuvinte rostite zilnic: pentru fiecare an analizat, media zilnică era cu aproximativ 338 de cuvinte mai mică.

Această cercetare măsoară cât vorbim, nu câte cuvinte cunoaștem. Nu este un studiu despre tinerii români și nici despre efectele mesajelor vocale asupra vocabularului. Distincția contează: o înregistrare lungă, o conversație rară și un vocabular limitat sunt lucruri diferite.

CNN și Google bat palma pentru inteligența artificială. Conținutul publicației va fi folosit în noi funcții AI experimentale