Testamentul conjunctiv. Ce este şi când poate fi sancţionat

Testamentul este expresia ultimă a voinţei unei persoane, iar legea îl protejează prin reguli stricte. Una dintre cele mai importante interdicţii vizează testamentul conjunctiv, o formă aparent practică, dar juridic sancţionată.

Ce este testamentul conjunctiv şi de ce este problematic

Testamentul conjunctiv, numit şi testament comun, este acel act prin care două sau mai multe persoane dispun prin acelaşi înscris, fie una în favoarea celeilalte, fie în favoarea unui terţ.

De regulă, această formă apare în practică în cazul soţilor care doresc să se instituie reciproc moştenitori printr-un singur document. Deşi intenţia este una de protecţie şi siguranţă, legea califică această modalitate ca fiind nepermisă.

Problema principală a testamentului conjunctiv constă în faptul că afectează natura juridică a testamentului. Testamentul trebuie să fie unilateral, personal şi esenţialmente revocabil.

Horoscop zilnic 5 februarie 2026. Zodia care dă lovitura în afaceri, un vis din copilărie i se îndeplinește

Numerologia în februarie 2026 în funcţie de ziua naşterii. Cum se anunţă următoarele săptămâni

Atunci când voinţele mai multor persoane sunt legate într-un singur act, libertatea fiecărui testator de a reveni asupra dispoziţiilor sale este limitată.

Practic, un testator nu ar mai putea revoca testamentul fără acordul celuilalt, fiind astfel constrâns de voinţa acestuia, ceea ce transformă actul într-unul cu valenţe contractuale.

De ce sancţionează legea testamentul conjunctiv

Legea sancţionează testamentul conjunctiv cu nulitatea relativă, tocmai pentru a proteja libertatea testatorului. Dispoziţiile testamentare trebuie să poată fi modificate sau revocate oricând, până în ultimul moment al vieţii, fără condiţionări externe.

Orice tentativă de a introduce măsuri de siguranţă care să împiedice revocarea unilaterală este contrară principiilor dreptului succesoral. În practică, situaţia apare frecvent în faţa notarului public, atunci când soţii solicită întocmirea unui testament comun, tocmai pentru a se asigura că niciunul nu va putea reveni asupra voinţei sale fără consimţământul celuilalt.

Chiar dacă un asemenea testament nu este revocat de niciunul dintre testatori, sancţiunea intervine prin simplul fapt al caracterului său conjunctiv. Legea nu permite transformarea testamentului într-un instrument rigid, lipsit de flexibilitatea specifică acestui act juridic.

Când nu vorbim despre un testament conjunctiv

Nu orice situaţie în care două persoane testează pe aceeaşi coală de hârtie duce automat la existenţa unui testament conjunctiv. Dacă actele de dispoziţie sunt distincte, valabile în sine şi semnate separat, fiecare exprimând voinţa unei singure persoane, nu există interdicţie.

Chiar dacă testamentele conţin dispoziţii reciproce sau interdependente, ele rămân valabile atât timp cât sunt acte separate. Este permisă inclusiv existenţa unei clauze prin care revocarea unui testament atrage revocarea celuilalt, deoarece fiecare testator îşi păstrează libertatea de a revoca unilateral propriul act.

În acest caz, dispoziţiile dintr-un testament constituie doar motivul determinant al intenţiei liberale a celuilalt, fără a afecta caracterul unilateral al fiecăruia. De asemenea, testamentul unuia dintre soţi este valabil chiar dacă este semnat şi de celălalt, atât timp cât voinţa exprimată aparţine unei singure persoane.