Test ADAC la rece și autostradă: cât din autonomia WLTP mai oferă, în realitate, electricele mari
Când te uiți la fișa tehnică a unei electrice moderne cu „peste 500 km autonomie”, tentația e să tratezi cifra ca pe o garanție pentru vacanțe și drumuri lungi. Doar că autonomia omologată (WLTP) e o fotografie făcută într-un scenariu standardizat, iar autostrada iarna e exact opusul: viteză susținută, rezistență aerodinamică mare și energie „mâncată” constant de încălzire și management termic.
În 2026, ADAC a vrut să scoată discuția din zona impresiilor și să o ducă în zona măsurătorilor comparabile. A pus față în față 14 modele electrice mari, toate cu WLTP de cel puțin 500 km și suficient spațiu pentru rolul de mașină de familie, inclusiv modele cu origini chinezești sau dezvoltate sub umbrela grupurilor chineze. Rezultatele nu sunt neapărat un verdict „pro” sau „contra” electricelor, ci mai degrabă un ghid dureros de sincer despre ce se întâmplă când combini autostrada cu frigul.
Ca să evite diferențele de trafic, vânt, variații de temperatură sau ambuteiaje, inginerii ADAC au rulat totul într-un laborator dedicat mobilității electrice, într-o cameră climatică setată la 0°C. Scenariul a replicat o călătorie reală München–Berlin pe A9: profil de viteză și altitudine înregistrat dintr-o cursă de referință și importat în bancul de probe, astfel încât fiecare mașină să „vadă” exact aceleași solicitări.
Detaliile de procedură sunt fix genul de lucruri care schimbă interpretarea. Mașinile au fost încărcate la 100% și ținute 14–18 ore la 0°C înainte de test, apoi au plecat la drum într-un „cold start”, fără preîncălzire a bateriei la priză. Încălzirea a fost setată pe auto, au fost încălzite locurile din față, iar scaunele încălzite, volanul încălzit și radioul au fost dezactivate; temperatura în habitaclu a fost urmărită să stea între 20 și 23°C. Consumul raportat e calculat pe baza energiei încărcate DC, deci include și pierderile de încărcare.
Rezultatele care schimbă discuția despre „500+ km”
Prima concluzie e simplă și tăioasă: niciuna dintre cele 14 mașini nu a acoperit cei ~580 km fără oprire. În scenariul ADAC, opririle au fost limitate la 20 de minute, iar autonomia adăugată în acest timp a fost calculată în funcție de consumul real obținut de fiecare model în test. În practică, majoritatea au nevoie de cel puțin două opriri pentru München–Berlin în frig, la regim de autostradă. Doar două modele au reușit să ajungă cu un singur stop de 20 de minute: Audi A6 Avant e-tron și Smart #5.
La vârf, Audi A6 Avant e-tron (Performance) a scos 441 km autonomie în test, cu un consum de 23,2 kWh/100 km, apoi a adăugat în 20 de minute încă circa 300 km „echivalenți”. Impresionant, dar și aici apare partea incomodă: WLTP-ul e de 719 km, deci în acest stres-test rămâi cu aproximativ 61% din promisiunea de pe hârtie. Cu alte cuvinte, chiar și liderul testului pierde masiv în condiții de autostradă și 0°C.
Tesla Model Y a avut unul dintre cele mai mici consumuri din grup (22,2 kWh/100 km), însă bateria mai mică o oprește la 406 km în test; în 20 de minute a „pus înapoi” aproximativ 194 km. Pe WLTP (600 km), asta înseamnă cam 68% păstrat în condițiile testului, adică unul dintre cele mai bune rapoarte din grup, chiar dacă nu e lider absolut la kilometri parcurși.
La polul opus, BYD Sealion 7 e singurul care n-a trecut de 300 km pe autonomie „dintr-un foc”: 293 km, cu un consum de 35,3–35,7 kWh/100 km, în funcție de rotunjiri. Și încărcarea de 20 de minute a adus doar aproximativ 161 km echivalenți, ceea ce împinge ușor scenariul spre două opriri (sau opriri mai lungi) dacă vrei să ții ritmul unui drum lung iarna.
Chinezii și europenii în același stres-test
E tentant să transformi povestea într-un duel „Europa vs China”, dar datele sunt mai nuanțate. Smart #5, deși are un WLTP de 590 km, ajunge la 361 km în test (aprox. 61% din WLTP), cu un consum mare (28,9 kWh/100 km). Diferența e că Smart recuperează masiv la capitolul încărcare: aproximativ 264 km adăugați în 20 de minute. Într-o zi rece, asta poate conta mai mult decât un WLTP frumos pe hârtie, pentru că îți scurtează pauzele.
Polestar 4 (Long Range Single Motor) stă în zona de mijloc: 369 km în test, consum 27,2 kWh/100 km și circa 199 km încărcați în 20 de minute. Nu e nici dezastru, nici revelație, dar arată foarte clar cum „bateria mare” nu te scapă automat de penalizarea aerodinamicii și a frigului. La drum lung, contează cât de eficient rulează mașina la viteză constantă și cât de bine își controlează temperaturile bateriei și ale sistemelor auxiliare.
Pe zona europeană „clasică”, multe modele se aliniază într-un pluton care poate părea surprinzător de strâns. VW ID.7 Tourer ajunge la aproximativ 360 km și încarcă în jur de 197 km în 20 de minute, BMW i5 Touring face 351 km și încarcă 184 km, iar Volvo EX90 (mare și greu) se oprește la 360 km, cu un consum ridicat de 31,6 kWh/100 km și doar 175 km recuperați în 20 de minute. Concluzia nu e că „nu sunt bune”, ci că, în regim de autostradă la 0°C, diferențele dintre platforme se văd la fel de mult în eficiență și curba de încărcare, cât se văd în capacitatea brută a bateriei.
Ce înseamnă pentru tine când planifici un drum lung iarna
Dacă vrei să eviți surprizele, tratează WLTP-ul ca pe o limită superioară, nu ca pe o promisiune pentru autostradă iarna. Ca regulă practică, pornește cu gândul că, la 0°C și viteze de autostradă, multe modele ajung în zona 50–65% din WLTP. În test, s-au văzut exemple care alunecă spre ~50% și exemple care urcă spre ~68%, dar „în jur de 60%” e un reper realist pentru multe electrice mari.
Apoi, construiește traseul în jurul încărcării, nu doar în jurul autonomiei. Diferențele la „kilometri recuperați în 20 de minute” sunt uriașe: de la aproximativ 161 km la BYD Sealion 7 până la 300 km la Audi A6 e-tron. Două mașini cu autonomie asemănătoare pe o singură baterie pot avea experiențe complet diferite la drum lung: una își revine rapid și pleacă, alta te ține pe loc sau te obligă la încă o oprire.
În final, dacă vrei o comparație corectă între modele, uită-te simultan la trei lucruri: consumul la autostradă, autonomia în condiții reci și cât de mult recuperezi într-o pauză scurtă. Exact combinația asta decide dacă „pauza de cafea” rămâne pauză de cafea sau se transformă într-o pauză de încărcare prelungită. Dacă ții cont de acest trio și nu te lași sedus de o singură cifră WLTP, îți faci planul de drum mult mai relaxat, chiar și în ianuarie, la 0°C.