Tânăra de 20 de ani care a învins YouTube și Instagram în instanță după ce a devenit dependentă de rețelele sociale

O tânără de 20 de ani din Statele Unite a obținut una dintre cele mai importante victorii de până acum împotriva marilor platforme online, după ce un juriu din Los Angeles a decis că Meta și Google poartă răspundere pentru felul în care Instagram și YouTube au contribuit la agravarea problemelor sale de sănătate mintală. Procesul este considerat unul de referință, pentru că nu a vizat doar conținutul văzut pe platforme, ci chiar modul în care acestea au fost proiectate să țină utilizatorii captivi.

Potrivit verdictului, tânăra, identificată în instanță ca KGM și numită în unele relatări Kaley, a primit despăgubiri de 6 milioane de dolari. Juriul a stabilit că Meta poartă 70% din responsabilitate, iar YouTube 30%, după ce a concluzionat că platformele au fost concepute și operate într-un mod care a alimentat dependența și i-a afectat sănătatea mintală.

Cum a ajuns cazul ei atât de important

Tânăra a povestit în instanță că a început să folosească YouTube de la 6 ani și Instagram de la 9 ani, iar în timp a dezvoltat un comportament compulsiv față de rețelele sociale. Juriul a acceptat argumentul că funcții precum scroll-ul infinit, recomandările automate și redarea continuă a clipurilor au fost factori importanți în agravarea anxietății, depresiei și altor probleme psihice despre care ea a spus că i-au marcat adolescența.

Cazul este urmărit cu mare atenție pentru că nu este unul izolat. El face parte dintr-un val mult mai mare de litigii din Statele Unite, în care mii de familii, tineri și chiar districte școlare acuză marile companii tech că și-au construit produsele astfel încât să creeze dependență în rândul minorilor. Reuters notează că acest proces este unul de tip „bellwether”, adică un proces-test care poate influența mii de alte dosare similare aflate pe rol.

Mai important, verdictul lovește într-un argument pe care platformele l-au folosit ani întregi: ideea că ele nu pot fi trase ușor la răspundere pentru efectele produse de conținutul publicat de alții. În acest caz, discuția s-a mutat pe designul produsului, nu doar pe ce vede utilizatorul în aplicație. Tocmai de aceea, mulți comentatori spun deja că industria social media intră într-un moment asemănător cu cel în care marile companii din tutun au început să fie trase la răspundere pentru efectele produselor lor.

Ce urmează pentru Meta și YouTube

Meta și Google au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta verdictul. Companiile au susținut în proces că platformele lor sunt sigure atunci când sunt folosite corespunzător și că responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe seama designului aplicațiilor. Cu toate acestea, verdictul pune o presiune serioasă pe ambele grupuri, mai ales într-un moment în care autoritățile și instanțele examinează tot mai atent impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților.

Decizia vine și după alte probleme juridice pentru Meta. În aceeași săptămână, un alt juriu din New Mexico a stabilit că grupul a încălcat legea prin practici care au afectat siguranța și sănătatea mintală a copiilor, ceea ce arată că presiunea legală asupra marilor platforme nu mai este deloc una marginală.

Pentru publicul larg, cazul transmite un mesaj simplu: nu mai este vorba doar despre ideea că rețelele sociale „pot face rău”, ci despre faptul că instanțele încep să accepte că anumite mecanisme din interiorul lor pot fi construite tocmai pentru a crea dependență. Iar dacă această logică se consolidează în tribunale, Meta, YouTube și alte platforme ar putea fi obligate nu doar să plătească, ci și să schimbe felul în care își proiectează produsele pentru cei mai tineri utilizatori.

Imagine: un telefon mobil cu aplicații de social media deschise pe ecran, sugerând dependența digitală și presiunea tot mai mare asupra marilor platforme