Studiu: Românii apelează tot mai puțin la medicul de familie, în timp ce statisticile arată că suntem tot mai bolnavi
România se confruntă cu o discrepanță tot mai vizibilă între percepția populației asupra propriei stări de sănătate și realitatea reflectată de datele oficiale. Deși tot mai mulți români declară că se simt sănătoși, un nou studiu arată o deteriorare constantă a stării de sănătate, în special în ceea ce privește bolile cronice și relația cu medicina primară. Concluziile apar într-o analiză realizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), pe baza datelor publice disponibile.
Impactul bolilor cronice, în creștere printre români
În perioada 2008–2023, rata mortalității cauzate de principalele boli cronice – boli cardiovasculare, diabet și afecțiuni respiratorii – a crescut cu aproximativ 10%, de la 743,7 la 818,2 decedați la 100.000 de locuitori, potrivit datelor Institutul Național de Statistică, analizate de CES Bucharest.
Cea mai accelerată evoluție este observată în cazul bolilor aparatului respirator, unde rata mortalității s-a dublat: de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008, la 112,9 în 2023. Specialiștii atrag atenția că această creștere reflectă atât acumularea factorilor de risc, cât și lipsa depistării precoce și a unui management adecvat al acestor afecțiuni.
Și în cazul diabetului situația este îngrijorătoare. Rata mortalității asociate a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori. În ceea ce privește bolile cardiovasculare, acestea rămân principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023. Deși procentual nivelul a rămas relativ stabil, numărul absolut al deceselor a crescut.
Aceste evoluții sunt cu atât mai alarmante cu cât multe dintre aceste patologii sunt prevenibile sau pot fi ținute sub control prin controale regulate, diagnostic timpuriu și monitorizare constantă în medicina primară.
Tot mai puține vizite la medicul de familie
Un indicator-cheie care poate explica agravarea situației este scăderea adresabilității către medicii de familie. Numărul mediu de locuitori care revin anual la medicul de familie a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.
Această tendință sugerează o reducere a controalelor preventive și o diagnosticare mai tardivă a bolilor cronice. În lipsa unei interacțiuni constante cu sistemul de îngrijire primară, multe afecțiuni evoluează silențios, iar pacienții ajung la medic abia în stadii avansate, când tratamentele sunt mai costisitoare și mai puțin eficiente.
Impactul economic este semnificativ. Potrivit celui mai recent raport al Federația Europeană a Industriei Farmaceutice, costul anual total estimat al impactului direct al unui grup de cinci boli cronice majore – accident vascular cerebral, boală cardiacă ischemică, diabet zaharat de tip 2, boală pulmonară obstructivă cronică și cancer mamar – depășește 10 miliarde de euro în România. Suma include cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate și efecte socio-economice.
Percepția: românii cred că se simt mai bine
În contrast cu aceste date, percepția populației pare mai optimistă. Între 2015 și 2024, procentul persoanelor de peste 16 ani care declară că se află într-o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%. Ponderea celor care consideră că au o stare de sănătate bună a rămas constantă, la aproximativ 43%.
În același timp, procentul românilor care afirmă că au o stare de sănătate rea sau foarte rea a scăzut de la 8,5% la 5,4%. Aceste cifre conturează o percepție generală favorabilă, care contrastează puternic cu datele privind mortalitatea și anii de viață sănătoasă.
Îmbătrânirea populației și povara multimorbidității
Discrepanța devine și mai evidentă în rândul vârstnicilor. Aproximativ o treime dintre bărbații români peste 65 de ani și peste 55% dintre femeile din aceeași categorie declară că suferă de multiple afecțiuni cronice, potrivit unui raport al Comisia Europeană.
Doar 1,9% dintre românii peste 65 de ani declară o stare de sănătate foarte bună, iar aproape 74% își descriu starea ca fiind „satisfăcătoare”, „rea” sau „foarte rea”. În plus, conform datelor Eurostat, un român trăiește în medie doar 59 de ani fără limitări majore de sănătate – cu 10 ani mai puțin decât un italian și cu patru ani mai puțin decât un polonez.