Studiu ING Bank: cât de mult îți influențează „gura lumii” relația, nunta și deciziile de cuplu

În România, ideea că viața de cuplu este o chestiune strict personală rămâne, de multe ori, mai degrabă un ideal decât o realitate. De la momentul în care doi oameni decid să fie împreună, până la pași importanți precum căsătoria, organizarea nunții, împărțirea banilor sau chiar o eventuală despărțire, părerile celor din jur continuă să cântărească surprinzător de mult. Un studiu realizat de Unlock Research pentru ING Bank România arată că presiunea socială este prezentă în multe dintre aceste momente și că, pentru o parte semnificativă dintre români, „gura lumii” ajunge să influențeze direct decizii intime.

Datele din cercetare conturează un tablou clar: aproape jumătate dintre români recunosc că au fost influențați de opiniile altora în relația de cuplu. În plus, efectul este și mai puternic în rândul tinerilor. Pentru categoria 18-24 de ani, presiunea venită din familie, cercul de prieteni sau mediul social este mai intensă, iar mulți spun că au simțit critică, lipsă de susținere sau chiar descurajare în alegerile personale. În acest context, studiul ING nu vorbește doar despre bani sau relații, ci despre libertatea reală de a decide pentru tine.

Nunta, între dorințele mirilor și așteptările celor din jur

Unul dintre cele mai relevante exemple din studiu este legat de organizarea nunții, un moment care ar trebui să fie asociat în primul rând cu bucurie, intimitate și alegeri asumate de cuplu. În realitate, pentru mulți români, planificarea nunții devine un teren complicat, unde dorințele personale se lovesc de opiniile insistente ale rudelor, prietenilor sau ale comunității. Peste 60% dintre respondenți spun că au ținut cont, într-o formă sau alta, de părerile celor din jur atunci când și-au organizat nunta.

Mai exact, 20% au declarat că au respectat întocmai părerile celorlalți, iar 42% au încercat să găsească un echilibru între ceea ce își doreau și presiunea externă. Doar 38% spun că și-au organizat nunta exact așa cum au vrut, fără influența „vocii lumii”. Procentul este important, pentru că arată cât de puternic rămâne reflexul social de a valida deciziile de cuplu prin ochii altora. În practică, asta se traduce prin compromisuri legate de numărul de invitați, formatul evenimentului, buget, tradiții sau chiar alegeri care țin de stilul personal al mirilor.

Vezi și:

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Ce se întâmplă cu elevii care nu susţin simularea Evaluării Naţionale luni şi marţi. Anunţul făcut de Ministerul Educaţiei

Diferențele regionale aduc și ele un plus de context. În București, presiunea socială pare mai mică, iar aproape jumătate dintre respondenți spun că nu au ținut cont de părerile celor din jur în organizarea nunții. În schimb, în Muntenia, procentul celor care au simțit presiune, critică sau lipsă de susținere este mai ridicat, ajungând la 52%. Ardealul apare, potrivit studiului, ca regiunea cu cel mai scăzut grad de susținere din partea celor din jur în ceea ce privește planificarea nunții, semn că presiunea nu se manifestă peste tot la fel, dar există sub forme diferite.

Aceste cifre explică și de ce, pentru multe cupluri, nunta ajunge să fie mai puțin despre ce își doresc ei și mai mult despre cum „se face”. Iar când standardele sociale sunt rigide, costurile emoționale cresc. În loc să fie o etapă firească și personală, organizarea nunții poate deveni un test de rezistență în fața așteptărilor externe.

Presiunea socială nu se oprește la nuntă: bani la comun, despărțiri și viața pe cont propriu

Studiul ING scoate în evidență faptul că influența „gurii lumii” nu se limitează la momentul nunții. Ea continuă și în deciziile de zi cu zi ale cuplului, mai ales când vine vorba despre bani. Potrivit datelor menționate, aproape jumătate dintre români spun că își gestionează cheltuielile la comun, iar dintre aceștia, 86% împart cel mai des cheltuielile cu partenerul de viață. În paralel, ING arată că generațiile Millennials și Gen X sunt cele mai deschise la acest model de organizare financiară.

Vezi și:

Cum obții facturi mai mici la energie. Noul simulator gratuit care îți arată exact ce ai de făcut în apartament ca să plătești mai puțin

Nu primești notificări de la aplicația ING pe Android? Cum rezolvi problema dacă nu știi când îți intră sau ies bani din cont

Datele băncii mai arată că 66% dintre cei care au ales să își gestioneze banii împreună într-un cont ING Together fac parte din generațiile Millennials (28-43 de ani) și Gen X (44-59 de ani), iar în ultimii doi ani peste 170.000 de clienți ING au ales această variantă. Cifrele sugerează o schimbare importantă: tot mai multe cupluri preferă soluții practice și transparente, în care deciziile financiare se iau direct între parteneri, fără prea mult spațiu pentru comentariile din exterior. În esență, este și o formă de autonomie: gestionezi banii după regulile voastre, nu după obiceiurile impuse de alții.

Presiunea socială apare însă și în zone și mai sensibile, precum despărțirea, divorțul sau simpla alegere de a petrece timp singur. Studiul arată că pentru jumătate dintre români deciziile de separare sau gesturile care țin de independență personală sunt marcate de „vocea lumii”. Aproape 46% spun că au simțit presiune sau critici atunci când au ales să meargă singuri la film, la restaurant sau să își petreacă timpul pe cont propriu, iar 60% afirmă că au fost influențați într-o anumită măsură de așteptările celor din jur.

În acest peisaj, Millennials ies în evidență ca generația cea mai independentă. Unul din doi adulți între 35 și 44 de ani spune că alege să facă lucruri singur, fără să fie blocat de judecata socială. Tot în această categorie de vârstă, peste 50% afirmă că au luat decizii privind separarea sau divorțul în acord cu propria voce interioară, nu cu opiniile celor din jur. Este un semnal că, odată cu maturitatea, mulți oameni devin mai puțin vulnerabili la presiunea socială și mai dispuși să aleagă ceea ce li se potrivește cu adevărat.

Ce arată, de fapt, studiul despre relațiile din România

Dincolo de cifre, studiul ING Bank vorbește despre o tensiune foarte prezentă în societatea românească: conflictul dintre viața personală și nevoia de validare socială. Fie că este vorba despre nuntă, bani, ieșiri în oraș sau despărțiri, mulți oameni simt încă presiunea de a se conforma unor așteptări colective. În mod paradoxal, tocmai deciziile cele mai intime ajung să fie cele mai expuse comentariilor din exterior.

În același timp, datele arată și o tendință pozitivă. Există segmente de populație, mai ales în rândul adulților din generațiile Millennials și Gen X, care par să își revendice mai clar autonomia. Faptul că tot mai mulți români aleg să își gestioneze banii împreună în mod transparent, că își asumă alegeri personale și că se raportează mai puțin la presiunea socială indică o schimbare de mentalitate. Nu este una completă, dar este vizibilă.

Cercetarea a fost realizată în octombrie 2025, pe un eșantion de 800 de respondenți, reprezentativ pentru populația urbană a României cu vârste între 18 și 55 de ani, iar rezultatele vin în contextul platformei de brand ING „Liber să tot fii”, axată pe ideea de libertate în fața judecății celorlalți. Din acest unghi, studiul nu este doar o fotografie socială, ci și un indicator util pentru felul în care se schimbă raportarea românilor la cuplu, bani și independență personală.

Pentru tine, concluzia cea mai utilă este simplă: presiunea socială există și este reală, dar nu trebuie să devină regulă. Cu cât îți clarifici mai bine prioritățile în cuplu și în viața personală, cu atât îți va fi mai ușor să filtrezi „gura lumii” și să alegi ce contează cu adevărat pentru tine.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche