Străzile din România, cele mai criminale din Europa. Cum am ajuns din nou lideri europeni la decese pe șosele

România încheie 2024 cu cea mai mare rată a deceselor rutiere din Uniunea Europeană: 78 de morți la un milion de locuitori. În aceeași statistică, Bulgaria urmează cu 74, iar media UE este 45. Contrastul e dureros când pui lângă România țările cu cele mai sigure drumuri: Suedia (20) și Danemarca (24). Nu vorbim despre o diferență marginală, ci despre o prăpastie care spune ceva despre infrastructură, aplicarea regulilor și, la fel de important, despre comportamentul nostru în trafic.

În total, pe drumurile UE au murit aproximativ 19.940 de persoane în 2024, cu 2% mai puțin decât în anul anterior. Tendința pe ultimul deceniu este de scădere, de la 24.358 în 2015, dar ritmul rămâne lent, iar România rămâne în zona roșie a clasamentului publicat de Parlamentul European.  Pentru o țară care discută de ani buni despre modernizare, digitalizare și „aliniere europeană”, faptul că la capitolul siguranță rutieră rămâi repetat în fruntea topului negativ e un semnal de eșec sistemic, nu o întâmplare.

Numărul deceselor la un milion de locuitori în țările din Europa / foto: Parlamentul European

Un clasament care arată ruptura dintre România și Europa „sigură”

Dacă te uiți la harta cu decesele rutiere pe milion de locuitori, Europa pare împărțită în două. În Nord și în câteva state din Vest, cifrele sunt net mai mici: Suedia are 20, Danemarca 24, Malta 21, iar Olanda, Irlanda, Finlanda sunt la 32. Germania stă la 33, Spania la 37, Austria la 38, Belgia la 40. În schimb, în Est și în Sud-Est apar valorile mari: Grecia 64, Croația 62, Letonia 60, Portugalia 58, iar România și Bulgaria conduc plutonul nedorit.

România, la 78, e cu mult peste media UE (45). Asta înseamnă că, raportat la populație, pierdem aproape dublu față de media europeană. Mai mult, depășim clar țări comparabile ca mărime sau ca geografie, cum ar fi Polonia (52), Ungaria (52) ori Cehia (45). Iar faptul că în 2024 poziția de „lider” rămâne aceeași arată că nu discutăm despre o anomalie de un an, ci despre o problemă persistentă, care se transmite dintr-o strategie ratată în alta.

Horoscop zilnic 5 februarie 2026. Zodia care dă lovitura în afaceri, un vis din copilărie i se îndeplinește

Numerologia în februarie 2026 în funcţie de ziua naşterii. Cum se anunţă următoarele săptămâni

În paralel, statistica europeană subliniază ceva ce se simte și la nivel intuitiv: cele mai multe tragedii au în centru factorul uman. Instituțiile europene estimează că eroarea umană este implicată în aproximativ 95% dintre accidentele rutiere. De aici și accentul pe două direcții: reguli și infrastructură care „ierta” greșelile, plus mașini mai sigure și tehnologii obligatorii care reduc severitatea impactului sau previn complet coliziunea.

De ce moare România mai mult pe șosele și ce spune statistica despre cine plătește prețul

România ajunge în fruntea acestui clasament dintr-un amestec de cauze. Pe scurt, combinația clasică: viteze prea mari pentru drumurile reale, depășiri riscante, intersecții periculoase, infrastructură care nu te protejează când greșești, plus aplicarea inconsecventă a regulilor. Toate acestea se văd mai ales pe drumurile naționale cu trafic intens, pe segmente fără separatoare de sens, în localități unde limitele sunt ignorate și în zonele unde pietonii și bicicliștii sunt expuși.

Un alt indiciu vine din modul în care UE descrie grupurile vulnerabile. La nivel european, bărbații reprezintă 77% dintre decesele rutiere (date pe 2023), ceea ce sugerează un tipar puternic legat de comportament la volan și de expunere. În același timp, persoanele de peste 65 de ani sunt tot mai vulnerabile: 31% din decesele rutiere sunt în această categorie de vârstă, deși ei reprezintă 21% din populație. Similar, tinerii între 18 și 24 de ani înseamnă 12% din decese, deși sunt doar 7% din populație. Cu alte cuvinte, două extreme de vârstă plătesc disproporționat: cei care au reflexe și decizii încă „în formare” și cei pentru care fragilitatea fizică face ca un impact să fie mult mai letal.

La nivel de politici, UE împinge o țintă ambițioasă, Vision Zero, cu obiectivul de a se apropia de zero decese până în 2050. Printre măsurile recomandate apar limite de 30 km/h în zone rezidențiale, toleranță zero pentru alcool la volan, îmbunătățiri de infrastructură și mai multe sisteme de siguranță obligatorii pe vehicule. În plus, Comisia Europeană vorbește despre progres lent, dar constant, și despre diferențe mari între state, cu unele țări care reușesc scăderi importante, iar altele care stagnează.

În România, problema nu se rezolvă doar cu o singură măsură și nici doar cu amenzi. E nevoie de drumuri proiectate să reducă severitatea greșelilor, de controale consecvente, de educație rutieră aplicată și de intervenții în punctele negre. Dacă nu schimbi „sistemul” care produce accidente, vei continua să numeri victime, chiar și atunci când statisticile UE, per total, arată o îmbunătățire.