Sticlă obișnuită, date pentru 10.000 de ani: cum vrea Microsoft să reinventeze arhivarea digitală prin Project Silica

Într-o eră în care hard disk-urile rezistă, în medie, aproximativ un deceniu, iar SSD-urile promit viteze impresionante, dar nu neapărat longevitate extremă, Microsoft propune o soluție radical diferită: stocarea datelor pe sticlă, cu o durată estimată de până la 10.000 de ani.

Proiectul, dezvoltat sub numele de Project Silica încă din 2019, a făcut recent un pas major înainte. Cercetătorii au demonstrat că pot inscripționa date nu doar pe silice fuzionată pură, un material scump și rar, ci și pe sticlă de borosilicat obișnuită, aceeași folosită frecvent la vase rezistente la căldură sau uși de cuptor.

De la silice pură la sticlă de bucătărie

Inițial, tehnologia permitea scrierea datelor doar pe silice fuzionată (SiO₂ pur), un material costisitor și dificil de produs la scară largă. Noua etapă prezentată în Nature arată că procesul funcționează și pe borosilicat, un material mult mai accesibil.

Această schimbare reduce drastic barierele comerciale, în special costul și disponibilitatea mediului de stocare. Practic, Microsoft a făcut un pas important din zona experimentală spre o tehnologie cu potențial real de utilizare la scară industrială.

În cadrul testelor, cercetătorii au reușit să stocheze 4,8 terabytes de date pe 301 straturi într-o bucată de sticlă de doar 2 x 120 mm. Ca reper, aceasta ar însemna aproximativ 200 de filme 4K într-un obiect cât o palmă.

Cum sunt „scrise” datele în sticlă

Tehnologia folosește impulsuri laser ultrarapide pentru a modifica structura internă a sticlei. Datele sunt codificate sub forma unor voxeli, echivalentul tridimensional al pixelilor, creați în interiorul materialului.

Printre inovațiile recente se numără:

Vezi și:

Noul cip cuantic al Microsoft deja stârnește controverse. De ce nu sunt convinși cercetătorii de promisiunile companiei

Microsoft pregătește gadgeturile care nu mai au nevoie de aplicații. Project Solara aduce agenții AI direct pe dispozitive

• Scrierea voxelilor birefringenți cu pseudo-impuls unic – o metodă care permite divizarea unui impuls laser pentru a crea mai mulți voxeli simultan, înlocuind sistemul anterior cu două impulsuri.
• Scriere paralelă – posibilitatea de a inscripționa mai mulți voxeli în același timp, crescând eficiența procesului.
• Voxeli de fază – o nouă tehnică prin care datele sunt codificate prin modificări de fază în material, necesitând un singur impuls și o metodă diferită de citire.

Viteza actuală de scriere este de aproximativ 3,13 MB/s, mult sub cea a unui hard disk tradițional (~160 MB/s) sau a unui SSD modern (~7.000 MB/s). Însă obiectivul acestei tehnologii nu este performanța de zi cu zi, ci arhivarea pe termen extrem de lung.

De ce ar fi revoluționară această soluție

Principalul avantaj este durabilitatea. Testele accelerate indică faptul că datele inscripționate ar putea rămâne intacte timp de cel puțin 10.000 de ani. În comparație, mediile actuale de stocare necesită înlocuire periodică și migrare a datelor pentru a preveni pierderile.

Această tehnologie ar putea fi ideală pentru:

• arhive guvernamentale,
• biblioteci digitale,
• colecții științifice,
• patrimoniu cultural,
• centre de date care gestionează informații critice pe termen lung.

Anterior, cercetătorii Microsoft au propus inclusiv utilizarea acestei tehnologii pentru arhivarea muzicii în Global Music Vault din Norvegia, un proiect dedicat conservării patrimoniului sonor mondial.

În paralel, alte echipe explorează stocarea pe bază de ADN, unde densitatea de date este impresionantă. Totuși, soluția pe sticlă are avantajul stabilității fizice și al unei infrastructuri de producție mai apropiate de realitatea industrială actuală.

Microsoft continuă să optimizeze laserele, metodele de citire și compozițiile de sticlă, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un standard pentru arhivarea pe termen ultra-lung. Dacă planurile se concretizează, viitorul memoriei digitale ar putea fi, la propriu, transparent.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou