Soluţia găsită de angajatori ca să mai reducă din costuri. Sumele scad semnificativ pentru fiecare salariat

Companiile din România își regândesc strategiile interne în contextul unui climat economic mai prudent, iar una dintre cele mai vizibile schimbări apare în modul în care sunt organizate evenimentele pentru angajați. Teambuildingurile clasice, desfășurate la munte sau la mare, încep să fie înlocuite de variante mai eficiente din punct de vedere financiar: evenimentele organizate direct în oraș.

Varianta economică pentru teambuildinguri

Potrivit unei analize realizate de Urban Hub, interesul pentru teambuildingurile urbane a crescut cu aproximativ 30% în ultimul an. Angajatorii aleg tot mai des formate restrânse, adaptate echipelor de dimensiuni medii, în general între 40 și 70 de participanți. Accentul nu mai cade pe spectaculos sau pe petreceri zgomotoase, ci pe interacțiune autentică și experiențe relevante.

Această schimbare vine și cu un avantaj major: reducerea semnificativă a costurilor. Dacă un teambuilding clasic, organizat pe parcursul a două sau trei zile în afara orașului, poate ajunge la costuri de 250–300 de euro pentru fiecare angajat, varianta urbană poate coborî până la 50–100 de euro de persoană. Diferența este considerabilă, mai ales pentru companiile cu echipe numeroase.

Economiile apar în special prin eliminarea cheltuielilor cu transportul și cazarea, care în varianta clasică reprezintă o parte importantă din buget. În plus, evenimentele din oraș pot fi organizate într-o singură zi sau chiar în câteva ore, fără a afecta programul de lucru al angajaților.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Un exemplu concret arată că pentru o echipă de 50 de persoane, un teambuilding urban organizat în București poate costa între 2.900 și 4.600 de euro în total. Bugetul include închirierea unui spațiu modern pentru câteva ore, servicii de catering adaptate noilor preferințe (fără alcool și cu opțiuni variate), activități interactive sau workshopuri, precum și suport logistic și elemente de branding.

Trendul, adoptat în mai multe domenii

Pe lângă costuri, companiile sunt influențate și de schimbarea preferințelor angajaților. Noile generații pun accent pe experiențe cu sens, activități creative și contexte relaxate, fără presiunea socială asociată evenimentelor tradiționale. De aceea, formatele fără alcool și fără elemente extravagante devin din ce în ce mai populare.

Reprezentanții industriei spun că această tranziție reflectă o schimbare profundă de mentalitate. Nu mai este vorba despre evenimente grandioase, ci despre crearea unor contexte în care oamenii se pot conecta autentic.

Această tendință este adoptată rapid în mai multe domenii. Companiile mari din retail și industria auto preferă aceste formate pentru eficiență și scalabilitate, în timp ce sectorul IT și cel tehnologic le apreciază pentru flexibilitate și creativitate. În același timp, domenii precum cel farmaceutic, bancar sau financiar optează pentru aceste evenimente datorită predictibilității și controlului mai bun asupra costurilor.

Industria de evenimente își adaptează ofertele

Start-up-urile și IMM-urile sunt, de asemenea, printre cei mai mari susținători ai teambuildingurilor urbane, deoarece pot obține un impact vizibil cu bugete reduse. În plus, aceste evenimente sunt mai ușor de organizat și personalizat, ceea ce le face atractive pentru companiile aflate în creștere.

Un alt fenomen tot mai prezent este cel al petrecerilor after-work, organizate după program, într-un cadru relaxat. Acestea oferă oportunități de socializare fără a necesita bugete mari sau planificare complexă.

În paralel, industria de evenimente se adaptează rapid. Spațiile multifuncționale din oraș devin tot mai căutate, oferind flexibilitate, dotări moderne și posibilitatea de a organiza evenimente personalizate. Accentul cade pe comunitate, colaborare și interacțiune reală între participanți.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună