Se nasc tot mai puțini copii în România. 2025 a adus cel mai mic număr de nou-născuți din aproape un secol

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Se nasc tot mai puțini copii în România. 2025 a adus cel mai mic număr de nou-născuți din aproape un secol
România se confruntă cu o problemă demografică tot mai greu de ignorat

România se confruntă cu o problemă demografică tot mai greu de ignorat. Numărul copiilor care se nasc anual continuă să scadă, iar datele oficiale arată că țara noastră se află deja în al 34-lea an consecutiv în care numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. Ultimul an în care România a avut un spor natural pozitiv a fost 1991.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât 2025 a stabilit un nou record negativ. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la oficiile de stare civilă au fost înregistrați doar 145.700 de copii născuți-vii, cel mai mic număr consemnat din 1930 până în prezent.

Dintre aceștia, aproximativ 134.200 s-au născut în România, iar 11.500 în străinătate. Comparativ cu situația de acum zece ani, numai numărul copiilor născuți în țară s-a redus cu peste 44.000.

Natalitatea a scăzut puternic în ultimul deceniu

Datele statistice arată cât de rapid s-a schimbat situația. În 2025, rata natalității a ajuns la 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 9,4 la mie în urmă cu zece ani. Și rata de fertilitate s-a diminuat, de la 37,5 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă în 2016, la 29,7 în 2025.

Diferențele sunt vizibile și de la o regiune la alta. Cele mai ridicate rate ale natalității au fost înregistrate în 2025 în Nord-Vest, cu 7,7 nașteri la mia de locuitori, și în Centru, cu 7,3 la mie. La polul opus se află Sud-Vest Oltenia, cu numai 5,9 la mie, și Sud-Est, cu 6 la mie.

Scăderea natalității se vede deja și în structura populației. La 1 ianuarie 2026, în România aveau domiciliul aproximativ 3,67 milioane de copii cu vârsta sub 18 ani, cu aproape 887.000 mai puțini decât în urmă cu două decenii. INS indică drept cauze atât reducerea natalității, cât și migrația internațională.

România, în declin demografic de 34 de ani

Problema nu este doar că se nasc mai puțini copii, ci și că diferența dintre nașteri și decese rămâne foarte mare. România nu a mai avut un spor natural anual pozitiv după 1991. Din 1992 și până în prezent, în fiecare an au murit mai multe persoane decât s-au născut.

Cele mai recente date disponibile pentru iunie 2026 indicau un spor natural negativ de 7.247 de persoane, numărul deceselor fiind de aproximativ 1,6 ori mai mare decât cel al născuților-vii. Tendința continuă astfel chiar și după perioada 2020-2021, când declinul demografic s-a accentuat puternic.

În paralel, România îmbătrânește. La începutul anului 2026 existau aproximativ 136,6 persoane de 65 de ani și peste la fiecare 100 de persoane tinere, iar vârsta medie a populației ajunsese la 43,2 ani. Copiii cu vârste între 0 și 4 ani reprezentau numai 4% din populația după domiciliu.

Tot mai puțini copii și o populație tot mai îmbătrânită

Efectele declinului natalității nu se limitează la statisticile privind populația. Un număr mai mic de copii înseamnă, în timp, generații școlare mai mici și mai puțini tineri care vor intra pe piața muncii, în timp ce ponderea populației vârstnice continuă să crească.

Datele privind copiii sunt deja relevante în acest sens: ponderea minorilor în totalul populației după domiciliu era de numai 17% la începutul anului 2026 și se afla în scădere față de anii anteriori.

Chiar dacă migrația poate compensa parțial pierderea de populație, aceasta nu a fost suficientă pentru a anula efectul sporului natural negativ. Datele INS pentru populația rezidentă arătau că pierderea naturală a fost principalul factor care a tras în jos numărul locuitorilor României.

După 34 de ani consecutivi cu spor natural negativ și un nou minim al numărului de nașteri înregistrat în 2025, problema demografică nu mai este una care privește doar viitorul îndepărtat. Schimbarea structurii populației este deja vizibilă, iar generațiile de copii devin, de la un deceniu la altul, tot mai puțin numeroase.