Schimbare majoră la asigurarea de sănătate de la 1 ianuarie 2026. Cine nu mai e scutit și cât trebuie să plătească
De la 1 ianuarie 2026, regulile privind contribuția la asigurările de sănătate se schimbă pentru o parte importantă dintre pacienții fără venituri incluși în programele naționale de sănătate. Dacă până la finalul lui 2025 simpla includere într-un program național îi făcea „asigurați complet” în sistem, de anul viitor acest mecanism nu va mai funcționa la fel.
Pe scurt, CNAS anunță o delimitare mai dură între tratamentul decontat strict în programul național și accesul la întreg pachetul de servicii medicale din sistem. Iar pentru cei fără venituri, diferența se traduce într-o sumă anuală fixă, dacă vor să rămână asigurați integral.
Ce se schimbă exact de la 1 ianuarie 2026
Miza principală este „acoperirea completă” în sistemul public. De la 1 ianuarie 2026, pacienții fără venituri incluși în programele naționale nu vor mai fi automat asigurați pentru toate serviciile medicale decontate de CNAS, cu o excepție clară: trei categorii rămân în continuare protejate integral fără plata contribuției.
Pe înțelesul tuturor, apare o diferență între:
- serviciile din programul național (tratamentul și investigațiile specifice acelei afecțiuni), care rămân decontate în condițiile programului;
- restul serviciilor medicale (consultații, investigații, internări și alte intervenții) care nu țin de programul respectiv și care, fără contribuție, pot deveni inaccesibile ca pachet complet.
Cine rămâne scutit și cine nu mai este
CNAS păstrează scutirea și accesul integral la toate serviciile medicale decontate (inclusiv în afara programului) pentru pacienții fără venituri care suferă de:
- cancer
- HIV/SIDA
- tuberculoză
Pentru ceilalți pacienți incluși în programe naționale de sănătate, regula se schimbă: dacă nu plătesc contribuția, vor beneficia fără plată doar de serviciile medicale oferite în cadrul programului în care sunt tratați. Cu alte cuvinte, tratamentul din program rămâne, dar „asigurarea completă” în sistem nu mai vine automat la pachet.
Ce programe sunt vizate și ce înseamnă în practică
Schimbarea îi privește pe pacienții fără venituri tratați în programe naționale precum:
- boli cardiovasculare
- boli endocrine
- diabet zaharat
- ortopedie
- sănătate mintală
- supleerea funcției renale (dializă)
- terapie intensivă a insuficienței hepatice
- transplant de organe, țesuturi și celule
- boli neurologice
- hemofilie și talasemie
- surditate
- boli rare
Consecința practică e simplă, dar importantă: dacă ai nevoie de servicii medicale care nu sunt parte din programul tău (de exemplu, investigații pentru altă problemă, internări sau consultații care nu se încadrează în schema programului), accesul la decontare completă depinde de statutul tău de asigurat. Iar pentru cei fără venituri, statutul de asigurat complet devine condiționat de plata contribuției.
Cât trebuie să plătească persoanele fără venituri ca să fie asigurate complet
Pentru a fi asigurați integral în sistem și a beneficia de toate serviciile medicale decontate de CNAS, persoanele fără venituri trebuie să achite o sumă fixă: 2.430 lei pe an.
Asta este, practic, „prețul” pentru acoperirea completă, dincolo de tratamentul specific oferit prin programul național. Iar pentru pacienții care au nevoie frecvent de servicii medicale variate, nu doar de cele strict din program, diferența poate deveni imediat vizibilă.
Contextul din 2025, când au fost tăiate alte scutiri
Schimbarea din 2026 vine după un an (2025) în care Guvernul a redus masiv categoriile scutite de la plata contribuției. De la 1 septembrie 2025 au fost eliminate mai multe excepții, inclusiv pentru:
- coasigurați (soț/soție/părinți fără venituri aflați în întreținere)
- beneficiari de șomaj
- persoane în concediu de creștere copil
- persoane cu venitul minim de incluziune
- personal monahal
- pensionari peste un anumit prag (care plătesc contribuție pentru partea care depășește pragul)
La acel moment, în sistem existau peste 10 milioane de asigurați neplătitori și aproximativ 6,6 milioane de contributori, iar președintele CNAS, Horațiu Moldovan, vorbea despre un impact estimat de 7 miliarde de lei, în condițiile unui deficit de 11 miliarde de lei la nivelul FNUASS în 2025.