Românii își fac bagajele și pleacă din Marea Britanie. Marea întoarcere „la glie” de pe „pământul făgăduinței” pentru est-europeni a început
În ultimul an, povestea clasică despre „plecatul la mai bine” pare să se rescrie cu sens invers. Date citate de publicația bulgară SEGA arată că românii, polonezii și bulgarii sunt printre grupurile care părăsesc cel mai mult Marea Britanie, într-un val care nu mai poate fi tratat ca o simplă fluctuație sezonieră.
În intervalul iunie 2024 – iunie 2025, peste 37.000 de români și aproximativ 11.000 de bulgari ar fi plecat din Regatul Unit, potrivit acelorași statistici. Mesajul de fundal e simplu și dureros pentru Londra. Costul vieții crește, serviciile publice se clatină, iar pentru tot mai mulți oameni calculele nu mai ies.
De ce pleacă oamenii acum, nu „cândva”
Primul motiv este cel care se simte direct în portofel. Chiriile, energia și coșul zilnic au devenit mai scumpe, iar pentru mulți migranți creșterile salariale nu au ținut pasul. Într-o economie în care fiecare lună arată ca o nouă „actualizare” a prețurilor, ideea de a strânge bani, de a pune deoparte și de a trăi decent devine tot mai greu de susținut.
Al doilea motiv ține de siguranța vieții de zi cu zi, nu doar de bani. Problemele din NHS, sistemul public de sănătate, sunt invocate frecvent de cei care se gândesc să plece. Listele de așteptare, deficitul de personal și accesul complicat la consultații sau investigații au transformat o promisiune britanică veche într-un punct sensibil. Pentru familii, mai ales pentru cei cu copii sau părinți în vârstă, sănătatea contează la fel de mult ca salariul.
România nu mai e doar „planul B”
În cazul românilor, SEGA notează și un motiv care sună aproape surprinzător pentru cei rămași cu imaginea anilor 2000. România a început să arate, pentru unii, ca o alternativă reală, nu ca o întoarcere forțată. Salariile au crescut în anumite domenii, șomajul e mai mic decât în alte perioade, iar pentru cei care au deja o locuință sau sprijin de familie în țară, presiunea financiară poate fi mai ușor de dus decât în Vest.
Mai există și un detaliu psihologic pe care statisticile îl prind greu, dar oamenii îl recunosc imediat. După ani de muncă în străinătate, unii caută stabilitate, predictibilitate și sentimentul că „trăiesc”, nu doar că muncesc. Dacă în Marea Britanie chiria îți mănâncă jumătate din venit, iar serviciile publice nu mai oferă aceeași siguranță, întoarcerea devine o decizie pragmatică, nu una sentimentală.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/De-ce-se-intorc-romanii-din-diaspora-AI.jpg)
Imagine reprezentativă, generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Nu pleacă doar est-europenii, iar trendul poate crește
Datele citate indică faptul că nu doar românii, polonezii și bulgarii părăsesc Regatul Unit. În același tablou apar și italieni, spanioli, portughezi sau francezi, semn că problema nu e una de „integrare” a unei singure comunități, ci o schimbare mai amplă în atractivitatea Marii Britanii ca loc de muncă și de viață pentru europeni.
În cazul bulgarilor, SEGA mai invocă și un factor neoficial, dar important în percepția comunității, discriminarea și tensiunile legate de accesul la servicii sociale. Dacă acest tip de experiențe se adaugă peste presiunea costurilor și peste nemulțumirea față de servicii, plecarea nu mai e doar o opțiune, ci un plan cu termen scurt.
Ce rămâne după valul de plecări
Pentru Marea Britanie, miza nu e doar de imagine. Când pleacă oameni activi, care muncesc în servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail, pleacă și o parte din „motorul” care ține orașele în mișcare. Iar dacă trendul continuă, presiunea se poate simți inclusiv în lipsa de personal și în costuri mai mari pentru angajatori.
Pentru cei care se întorc, realitatea nu e roz automat. Reintegrarea în România sau în alte țări europene vine cu propriile provocări, de la diferențe de sistem până la așteptări care s-au schimbat. Dar un lucru pare clar. Pentru tot mai mulți est-europeni, Marea Britanie nu mai este destinația finală, ci doar o etapă.