Românii ar putea primi un nou tip de concediu plătit. Ce prevede proiectul de lege și ce s-ar schimba pentru angajați

Un proiect legislativ depus în Parlament la finalul anului 2025 propune o schimbare majoră în relațiile de muncă din România, vizând recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale. Inițiativa aduce în prim-plan posibilitatea acordării unui concediu plătit destinat refacerii profesionale, fără condiționarea de prezentarea unui certificat medical, și stabilește pentru prima dată obligații clare pentru angajatori într-un domeniu care, până acum, nu a fost reglementat distinct.

Burnout-ul, definit ca problemă ocupațională, nu medicală

Potrivit textului de lege depus în Parlament, epuizarea profesională este definită strict ca un fenomen legat de activitatea profesională, fără a fi considerată o afecțiune medicală. Proiectul preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății și precizează că burnout-ul apare ca urmare a stresului profesional cronic gestionat ineficient. Manifestările includ oboseala persistentă, distanțarea față de muncă și scăderea eficienței profesionale.

„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată explicit în documentul legislativ.

Această delimitare este esențială, deoarece stă la baza introducerii unui concediu care nu necesită documente medicale, abordând problema ca una de organizare a muncii și de prevenție, nu ca o chestiune de sănătate.

De ce este necesară o nouă reglementare

În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că legislația muncii din România nu oferă, în prezent, o protecție reală împotriva epuizării profesionale. Deși există prevederi generale în Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, riscurile psihosociale nu sunt clar definite și nici monitorizate sistematic.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se menționează în document.

Această situație face dificilă identificarea timpurie a suprasolicitării și îi lasă pe angajați fără instrumente clare pentru a solicita sprijin sau ajustarea volumului de muncă.

Obligații noi pentru angajatori și mecanisme de prevenție

Proiectul introduce obligații concrete pentru angajatori, indiferent de domeniul de activitate. Aceștia ar urma să își informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul companiei.

Pentru angajatorii cu peste 50 de salariați, cerințele devin mai detaliate. Aceștia vor fi obligați să realizeze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a burnout-ului și să instituie un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situațiile de suprasolicitare, fără teama de sancțiuni sau represalii.

Cum ar funcționa concediul plătit pentru refacere profesională

Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea concediului plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Zilele libere ar putea fi acordate la cererea angajatului, fără justificări medicale.

Textul proiectului precizează:

„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”.

Scopul declarat al măsurii este prevenția, astfel încât angajații să poată lua pauze înainte ca epuizarea să conducă la concedii medicale îndelungate sau la ieșirea din câmpul muncii.

Drepturi suplimentare pentru salariați și pașii următori

Pe lângă concediul de refacere, salariații ar primi dreptul de a semnala riscurile de burnout fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor. Legea prevede explicit că astfel de demersuri nu pot atrage sancțiuni disciplinare.

De asemenea, angajații ar putea avea acces, în mod voluntar, la forme de sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator. Inițiatorul proiectului, Irineu Darău, a subliniat că obiectivul este prevenirea epuizării, „nu culpabilizarea angajatorilor”. Cynthia Păun a arătat, la rândul ei, că epuizarea profesională este rezultatul expunerii prelungite la stres ocupațional, nu o lipsă de ambiție.

Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, urmând ca angajatorii să se conformeze noilor prevederi în termen de 12 luni.