România riscă să rămână fără profesori. Aproape o treime dintre dascăli au peste 50 de ani

Școlile din România se confruntă cu o problemă care s-ar putea accentua puternic în următorii ani: îmbătrânirea corpului profesoral și numărul insuficient de tineri care aleg o carieră la catedră. Datele OECD arată că aproape o treime dintre profesorii români de gimnaziu au trecut deja de pragul de 50 de ani, iar ponderea lor a crescut în ultimii ani.

Problema este vizibilă deja în unele școli. Directorii apelează la profesori pensionari pentru a putea acoperi orele, iar discipline precum fizica, matematica sau chimia pot fi printre cele pentru care găsirea unui cadru didactic devine dificilă. Situația nu mai este întâlnită doar în mediul rural sau în orașele mici, potrivit unei declarații făcute miercuri, 9 septembrie, în Parlament.

32% dintre profesorii români au cel puțin 50 de ani

Cele mai recente date TALIS ale OECD arată că 32% dintre profesorii de gimnaziu din România au vârsta de 50 de ani sau mai mult. Procentul este, totuși, mai mic decât media OECD, de 37%. Vârsta medie a profesorilor români este de 45 de ani, aceeași cu media înregistrată la nivelul statelor și economiilor OECD participante.

Problema apare însă atunci când este analizată evoluția din ultimii ani. Din 2018 până în 2024, ponderea profesorilor români cu vârsta de cel puțin 50 de ani a crescut cu 6 puncte procentuale. În același timp, numai 10% dintre profesori au mai puțin de 30 de ani.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Datele Ministerului Educației arată aceeași tendință de îmbătrânire. Cele mai numeroase categorii de vârstă în rândul cadrelor didactice sunt cele de 40-44 de ani și 45-49 de ani. În cazul profesorilor bărbați, cei trecuți de 60 de ani sunt chiar mai numeroși decât cei care nu au împlinit încă 30 de ani.

Aproape 44.000 de profesori se apropie de vârsta pensionării

O analiză realizată pe baza celor mai recente date ale Ministerului Educației privind personalul didactic arată cât de mare poate deveni problema. Aproape 44.000 de cadre didactice au deja cel puțin 55 de ani, reprezentând aproximativ 21,8% dintre cei 200.845 de profesori luați în calcul.

Aceștia vor ajunge, în următorii zece ani, la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. În același timp, numărul profesorilor tineri care intră în sistem nu crește într-un ritm suficient pentru a compensa un asemenea val de pensionări.

Vezi și:

Câți ani trebuie să lucrezi ca profesor pentru pensia integrală. Regula pe care mulți dascăli nu o cunosc

Asta nu înseamnă că toți cei aproape 44.000 de profesori vor ieși automat din sistem în următorul deceniu. Unii pot continua activitatea în condițiile prevăzute de lege. Cifra indică însă dimensiunea schimbului de generații pe care sistemul de educație va trebui să îl gestioneze.

Unele școli apelează deja la profesori pensionari

Problema a fost adusă miercuri în atenția Parlamentului de deputatul PNL Mircea Fechet. Acesta susține că există școli în care orarele sunt completate cu ajutorul profesorilor pensionari, deoarece nu sunt suficiente cadre didactice disponibile pentru toate orele.

Situații de acest fel ar exista inclusiv în București, nu doar în comunitățile rurale sau în orașele mici. Fizica, matematica și chimia se numără printre disciplinele pentru care unele gimnazii și licee ajung să depindă de profesori care și-au încheiat cariera, dar acceptă să revină la catedră.

Problema deficitului de cadre didactice a fost semnalată și de ministrul Educației, Mihai Dimian, înainte de începerea anului școlar 2026-2027. Acesta a vorbit despre dificultăți în găsirea profesorilor pentru fizică, informatică și disciplinele tehnice, în special în anumite zone și specializări.

De ce tinerii nu se înghesuie să intre în învățământ

Datele TALIS oferă o imagine mai nuanțată asupra profesiei. În România, 73% dintre profesorii de gimnaziu au contract permanent, sub media OECD de 81%. Profesorii aflați la începutul carierei sunt mai predispuși decât cei cu experiență să lucreze cu contract pe perioadă determinată.

Există însă și indicatori favorabili. 96% dintre profesorii români chestionați în TALIS declară că, per ansamblu, sunt mulțumiți de locul lor de muncă, peste media OECD de 89%. De asemenea, 57% spun că sunt mulțumiți de salariu, comparativ cu 39% la nivelul OECD.

Un alt studiu realizat în România în 2026 indică însă probleme legate de stres și suprasolicitare. 38% dintre profesorii chestionați au declarat că se gândesc frecvent să renunțe la catedră, 51% au raportat situații stresante frecvente la locul de muncă, iar 14% se aflau în risc de burnout. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.518 cadre didactice din învățământul preuniversitar.

Ce soluții sunt propuse pentru a aduce profesori tineri la catedră

Mircea Fechet susține că refacerea corpului profesoral ar trebui să devină una dintre principalele priorități ale Ministerului Educației. Printre măsurile propuse se numără burse pentru studenții care aleg cariera didactică, stagii plătite, programe de mentorat și sprijin pentru locuire în comunitățile izolate.

O altă variantă ar fi crearea unor trasee mai clare pentru specialiștii din alte domenii care vor să se reorienteze profesional și să intre în învățământ. În paralel, predictibilitatea veniturilor și a parcursului profesional ar putea conta în decizia absolvenților de a alege sau nu catedra.

Problema nu este, așadar, că România va rămâne brusc fără profesori. Datele indică însă o presiune care se poate accentua: aproape 44.000 de cadre didactice au cel puțin 55 de ani, iar numai 10% dintre profesorii de gimnaziu au sub 30 de ani. Fără suficienți tineri care să intre și să rămână în sistem, găsirea unui profesor pentru fiecare clasă și fiecare disciplină poate deveni tot mai dificilă în anii următori.

Pământul a depășit 7 dintre cele 9 limite care îl mențin stabil. Cercetătorii avertizează că situația continuă să se agraveze