România intră în proiectul european de 2,5 miliarde de euro pentru cipuri. Rolul Politehnicii din București în cursa tehnologică a UE

Uniunea Europeană a făcut un nou pas major în încercarea de a reduce dependența de tehnologiile din Statele Unite și Asia, lansând cel mai ambițios proiect european dedicat dezvoltării semiconductorilor. Inițiativa, în valoare totală de 2,5 miliarde de euro, include și România printre parteneri, prin implicarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica din București. Proiectul marchează o etapă importantă pentru poziționarea țării într-un domeniu considerat strategic pentru economia și securitatea tehnologică a Europei.

Un proiect strategic pentru independența tehnologică a Europei

Noua infrastructură, denumită NanoIC, a fost inaugurată la centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, în prezența oficialilor europeni și a liderilor regionali. Facilitatea reprezintă cea mai mare linie-pilot din cadrul Actului european privind cipurile și are rolul de a accelera dezvoltarea și testarea tehnologiilor de ultimă generație înainte de producția industrială.

Investiția totală se ridică la 2,5 miliarde de euro, din care 700 de milioane provin direct din fonduri europene, alte 700 de milioane sunt asigurate de guverne naționale și autorități regionale, iar restul este acoperit de parteneri industriali, inclusiv compania olandeză ASML și alți actori din industrie.

NanoIC este prima instalație europeană care utilizează cea mai avansată tehnologie de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), esențială pentru producerea de cipuri de generație nouă, cu tehnologii sub pragul de doi nanometri. Aceste componente sunt vitale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, a vehiculelor autonome, a sistemelor medicale avansate și a rețelelor 6G.

Imagine reprezentativă de ilustrație. (Foto: CE)

Ce rol are România în proiect

România participă la acest program prin Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie (CSSNT) din cadrul Politehnicii București. Instituția devine astfel parte a unei rețele europene de elită care include organizații de cercetare din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda.

Prezența Politehnicii în proiect permite cercetătorilor și companiilor din România să contribuie direct la dezvoltarea noilor tehnologii și să aibă acces la infrastructură de testare la scară aproape industrială. În același timp, implicarea oferă oportunități pentru formarea specialiștilor și atragerea de talente într-un domeniu în care Europa încearcă să recupereze decalajul față de marile puteri tehnologice.

Participarea la NanoIC plasează România într-un grup restrâns de state care contribuie activ la construcția lanțului european de aprovizionare cu semiconductori, un sector considerat critic după crizele recente de pe piața globală a cipurilor.

De la laborator la producție

NanoIC funcționează pe principiul accesului deschis, ceea ce înseamnă că start-up-uri, IMM-uri, cercetători și mari companii pot utiliza facilitățile pentru a testa designuri, echipamente și procese înainte de lansarea în producție.

Proiectul face parte din inițiativa „Chips for Europe”, un pilon central al Actului european privind cipurile. În total, cinci linii-pilot – NanoIC, FAMES, APECS, WBG și PIXEurope – însumează o investiție de aproximativ 3,7 miliarde de euro la nivel european și național.

Scopul acestor infrastructuri este să reducă distanța dintre cercetare și producția comercială și să consolideze competitivitatea industriei europene într-un moment în care cererea globală pentru semiconductori crește accelerat, pe fondul expansiunii inteligenței artificiale și al digitalizării economiei.

Ce este „SkyDefender”, scutul antiaerian al Thales care ar urma să protejeze cerul Europei