România, în declin demografic drastic. Peste 8 milioane de locuitori ar putea dispărea până în 2100
România traversează una dintre cele mai serioase probleme structurale ale ultimelor decenii: scăderea accelerată a populației. Datele statistice confirmă ceea ce se observă deja în multe comunități — sate cu școli aproape goale, orașe mici îmbătrânite și familii tot mai restrânse. Practic, în aproape toate județele țării, numărul persoanelor decedate îl depășește pe cel al nou-născuților.
Singurul județ cu spor natural pozitiv
Fenomenul nu mai este unul izolat sau temporar, ci o tendință constantă. De la un an la altul, România pierde locuitori. În 2025, s-au născut de aproximativ patru ori mai puțini copii decât în urmă cu un secol, o diferență care explică amploarea declinului. Din totalul celor 41 de județe, doar unul a raportat anul trecut mai multe nașteri decât decesele, iar acest lucru nu mai surprinde demografii.
Potrivit Institutului Național de Statistică, județul Ilfov este singura zonă din țară unde sporul natural rămâne pozitiv, însă foarte redus — aproximativ 0,27 la mia de locuitori. Creșterea nu este însă rezultatul unei natalități spectaculoase, ci mai degrabă al mutării populației tinere din București și din alte regiuni către localitățile limitrofe Capitalei. Cu alte cuvinte, nu este o creștere organică, ci una determinată de migrația internă.
În alte județe, situația este opusă. Teleorman, Brăila sau Hunedoara pierd constant locuitori, în principal pentru că tinerii pleacă spre orașe mai dezvoltate sau în străinătate. Pe lângă migrație, îmbătrânirea populației și numărul tot mai mic de copii contribuie la accentuarea scăderii demografice. În schimb, zone precum Ilfov, dar și județe ca Iași sau Suceava, atrag populație mai tânără datorită oportunităților economice mai bune și a unui ritm de dezvoltare mai dinamic.
Cauzele care au dus la declinul demografic
Schimbările sociale din ultimele trei decenii explică parțial situația. La începutul anilor ’90, familiile numeroase erau frecvente, iar a avea copii era perceput drept o confirmare a stabilității și reușitei. În timp, prioritățile s-au modificat: studiile, cariera și siguranța financiară au devenit mai importante, iar căsătoria și nașterea primului copil sunt tot mai des amânate. Vârsta la care oamenii întemeiază o familie a crescut considerabil, iar numărul mediu de copii per familie a scăzut.
Comparativ cu alte state europene, România nu stă cel mai rău la natalitate — are o rată mai bună decât Italia, de exemplu — însă rămâne sub nivelul unor țări precum Cipru. Problema majoră este combinația dintre natalitatea redusă și emigrația masivă, care accelerează pierderea populației active.
Specialiștii avertizează că, dacă actualul trend continuă, până la sfârșitul secolului România ar putea pierde peste 8 milioane de locuitori. Asta ar însemna nu doar orașe mai mici, ci și un impact economic major: mai puțini angajați, presiune uriașă pe sistemul de pensii și dificultăți în susținerea serviciilor publice.
În timp ce unele state europene reușesc să își mențină populația sau chiar să crească, iar altele — precum Marea Britanie — atrag constant noi rezidenți, România riscă să devină una dintre țările cele mai afectate de declinul demografic. Pentru experți, problema nu mai este dacă populația scade, ci cât de rapid și cât de profund va transforma societatea românească în următoarele decenii.