România ar putea avea un sistem de alertă ca în Japonia pentru cutremur

România face pași importanți spre dezvoltarea unui sistem modern de prognoză a replicilor seismice, inspirat din modelul japonez. Cercetători ai Institutului Național pentru Fizica Pământului au adaptat o metodă statistică ce ar putea oferi estimări rapide ale riscului după un cutremur. Studiul arată că replicile pot avea comportamente foarte diferite, chiar și după seisme cu aceeași magnitudine.

De ce nu se comportă la fel două cutremure cu aceeași magnitudine

Cercetarea realizată de echipa INCDFP a analizat două cutremure crustale moderate, ambele cu magnitudinea Mw 5,4: Vrancea–Mărășești (2014) și Gorj–Oltenia (2023). Deși ”egale” din punct de vedere al magnitudinii, cele două seisme au generat secvențe de replici foarte diferite.

În cazul cutremurului din zona Vrancea–Mărășești, produs la o adâncime de peste 40 de kilometri, au fost înregistrate 222 de replici pe parcursul a aproximativ 70 de zile.

În schimb, seismul din Gorj, mult mai superficial, la circa 14 kilometri adâncime, a fost urmat de peste 2.000 de evenimente seismice, ceea ce indică o activitate post-seismică mult mai intensă.

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

Această comparație arată că nu doar magnitudinea contează, ci și contextul geologic local, adâncimea focarului și structura scoarței, factori care influențează semnificativ riscul de replici periculoase.

Cum funcționează un sistem de prognoză ”care învață” din primele ore

Metoda adaptată de cercetătorii români este deja utilizată în Japonia și se bazează pe rularea aproape în timp real a unor modele statistice consacrate în seismologie.

Sistemul folosește datele colectate în primele ore după cutremur – perioada de ”învățare” – pentru a estima parametrii activității seismice ulterioare, conform Mediafax.

Sunt combinate două legi fundamentale: una descrie scăderea în timp a numărului de replici, iar cealaltă distribuția magnitudinilor acestora. Pe baza acestor informații, se pot face prognoze pentru următoarele ore sau zile, care sunt actualizate constant pe măsură ce apar noi date.

Cercetătorii au testat mai multe intervale de învățare, de la 3 la 24 de ore, și au ținut cont de dificultatea detectării cutremurelor foarte mici imediat după șocul principal, când semnalele se suprapun.

Ce ar schimba un astfel de sistem pentru România

Concluzia studiului este clară: zona Gorj a prezentat un risc semnificativ mai mare de replici puternice comparativ cu Mărășești, chiar în primele ore după seism. Această diferență subliniază necesitatea unor prognoze adaptate fiecărei secvențe seismice, nu a unui model unic.

Pentru public și autorități, un astfel de sistem ar putea însemna informații rapide și actualizate despre riscurile reale din perioada post-cutremur.

Aceste estimări ar ajuta la luarea unor decizii mai bine fundamentate privind intervențiile de urgență, evaluarea clădirilor și protejarea populației.

Studiul reprezintă un pas important spre un sistem automat de prognoză a replicilor pentru România, apropiind țara de standardele utilizate în state cu experiență majoră în gestionarea riscului seismic, precum Japonia.