Regele Harald al Norvegiei a murit. De ce era considerat printre cei mai „săraci” monarhi ai Europei, deşi conducea una dintre cele mai bogate țări

Regele Harald V al Norvegiei a murit vineri, 28 august 2026, la vârsta de 89 de ani, punând capăt unei domnii de 35 de ani în care a devenit unul dintre cei mai respectați și populari membri ai monarhiilor europene. Considerat un reformator și un monarh apropiat de oameni, Harald era cunoscut și pentru stilul de viață relativ modest al familiei sale, într-un contrast puternic cu imaginea de lux asociată în mod obișnuit caselor regale.

Moartea sa a fost anunțată de Palatul Regal, unde drapelul a fost coborât în bernă. Regele fusese internat pe 17 august, iar starea sa de sănătate se deteriorase puternic în ultimele zile. Joi, Curtea Regală anunțase că situația sa era „foarte gravă”, iar prințul moștenitor Haakon și regina Sonja își anulaseră angajamentele.

Regele uneia dintre cele mai bogate țări avea o avere relativ modestă

Harald era descris frecvent drept unul dintre monarhii cu averi personale relativ mici din Europa, deși estimările trebuie privite cu precauție, deoarece finanțele private ale familiei regale norvegiene nu sunt făcute publice în totalitate.

Unele estimări din anii trecuți plasau averea regelui și a familiei sale la câteva zeci de milioane de euro, o sumă considerabilă pentru orice persoană obișnuită, dar modestă în comparație cu averile atribuite altor familii regale ale lumii.

Vezi și:

Taxele românilor în 2027: ce dispare, ce rămâne și unde pot apărea costuri mai mari. Mamele ar putea scăpa de CASS

Diferența este importantă și din alt motiv: reședințele și bunurile folosite de un monarh în exercitarea funcției nu trebuie confundate automat cu averea sa personală.

Familia regală norvegiană și-a construit, de altfel, reputația unei monarhii mai puțin ostentative. Membrii săi au fost văzuți folosind transportul public, iar imaginea cultivată de-a lungul anilor a fost mai apropiată de stilul egalitar al societății norvegiene decât de fastul asociat altor curți regale.

Cine îi urmează lui Harald la tronul Norvegiei

După moartea regelui Harald V, succesiunea la tron îl aduce în prim-plan pe fiul său, prințul moștenitor Haakon, născut la 20 iulie 1973. Acesta a fost primul în ordinea succesiunii în timpul domniei tatălui său și a îndeplinit în repetate rânduri atribuțiile de regent atunci când Harald nu și-a putut exercita funcțiile din cauza problemelor de sănătate. Haakon este căsătorit din 2001 cu Mette-Marit Tjessem Høiby și are doi copii, prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus.

Următoarea generație a monarhiei norvegiene este reprezentată de prințesa Ingrid Alexandra, născută în 2004. Conform regulilor de succesiune din Norvegia, pentru generația sa copilul cel mai mare are prioritate indiferent de sex, astfel că Ingrid Alexandra se află înaintea fratelui său mai mic, Sverre Magnus. Schimbarea constituțională care a introdus această regulă a fost adoptată în 1990, iar Ingrid Alexandra este cea care, după tatăl său, este destinată să moștenească într-o zi tronul Norvegiei.

Palatul din Oslo nu este ascuns în spatele unor ziduri uriașe

Unul dintre cele mai vizibile simboluri ale acestei abordări este chiar Palatul Regal din Oslo. Reședința are o arhitectură relativ sobră și nu este izolată de oraș prin fortificațiile și zidurile monumentale întâlnite la alte reședințe regale europene.

Familia regală dispune, totuși, de mai multe proprietăți și reședințe, inclusiv cabane și locuințe de vacanță. Stilul său de viață a rămas însă cunoscut pentru discreție, iar membrii familiei regale nu au fost asociați în aceeași măsură cu avioane private, superiahturi sau vacanțe extravagante.

Harald a participat de trei ori la Jocurile Olimpice

Dincolo de rolul său constituțional, Harald a avut o pasiune aparte pentru sport, în special pentru navigație. Regele a reprezentat Norvegia la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, în 1964, 1968 și 1972. Pasiunea nu a dispărut odată cu înaintarea în vârstă: la 79 de ani a obținut locul al doilea la Campionatul Mondial de navigație din Toronto, iar la împlinirea vârstei de 80 de ani a mers împreună cu familia într-o excursie de surfing în Africa de Sud.

Harald a urcat pe tron în 1991, după moartea tatălui său, regele Olav V, și a rămas rege până la sfârșitul vieții, refuzând ideea unei abdicări chiar și atunci când problemele de sănătate au devenit tot mai frecvente.

O monarhie adaptată unei societăți egalitare

Imaginea sa de monarh modest nu a însemnat că instituția regală norvegiană era lipsită de resurse. Casa Regală beneficiază de finanțare publică pentru activitatea oficială, personal, întreținerea proprietăților și îndeplinirea atribuțiilor constituționale. Tocmai de aceea, averea personală a regelui trebuie separată de bugetul instituției monarhice.

Harald a rămas însă asociat cu o monarhie mai puțin rigidă și mai apropiată de societatea norvegiană. Reuters îl descrie drept un monarh reformator, care a modernizat instituția pe parcursul celor peste trei decenii petrecute pe tron.

Moartea sa, la 89 de ani, încheie astfel una dintre cele mai lungi domnii contemporane din Europa și deschide o nouă etapă pentru monarhia norvegiană. Prințul moștenitor Haakon, în vârstă de 53 de ani, îi succede tatălui său la conducerea uneia dintre cele mai discrete și neobișnuit de egalitare monarhii europene.

Porsche Mission S a fost dezvăluit oficial. Noul supercar cu motor central readuce un detaliu spectaculos de la legendarul 917