Putin a ordonat personal intensificarea războiului hibrid și a sabotajelor în Europa, dezvăluie o anchetă WSJ

Putin a ordonat personal intensificarea războiului hibrid și a sabotajelor în Europa, dezvăluie o anchetă WSJ
Imagine reprezentativă de ilustrație. (Foto: Playtech)
Cristian Cojocaru
Google Urmărește pe Google

Vladimir Putin ar fi cerut personal intensificarea sabotajelor împotriva statelor NATO, scrie The Wall Street Journal, citând oficiali europeni informați despre evaluările serviciilor americane. Atacul cu drone asupra aeroportului german Leipzig-Halle, din august, este prezentat drept unul dintre primele episoade ale campaniei.

Ținta era un avion cargo folosit pentru transportarea ajutoarelor militare către Ucraina. Operațiunea nu și-a atins scopul. Putin a contestat acuzațiile privind atacul, cerând dovezi, iar Kremlinul nu a răspuns solicitării de comentarii a publicației.

Ce înseamnă războiul hibrid, dincolo de termenul folosit în declarații

Pentru public, un atac informatic, o campanie de dezinformare și un sabotaj asupra infrastructurii pot părea incidente fără legătură. Conceptul de război hibrid descrie însă tocmai combinarea unor asemenea metode pentru a destabiliza o țară și a-i influența deciziile.

În explicația oficială a NATO, amenințările hibride reunesc mijloace militare și nemilitare, acțiuni publice și operațiuni ascunse. Pot include presiuni economice, atacuri cibernetice, propagandă sau folosirea unor grupări armate. Scopul este inclusiv să facă neclară granița dintre pace și război.

Tehnologia accelerează aceste operațiuni. NATO arată că interconectarea globală și evoluția rapidă a instrumentelor digitale au crescut viteza, amploarea și intensitatea amenințărilor. Subiectul se leagă de eforturile europene de a combate manipularea pe marile platforme online, unde mesajele pot ajunge rapid la un public foarte numeros.

Răspunsul revine în primul rând statului vizat, dar Alianța poate oferi sprijin. NATO precizează că acțiunile hibride pot conduce inclusiv la o decizie de invocare a articolului 5 privind apărarea colectivă. Nu este un mecanism declanșat automat de orice incident.

România a găzduit recent discuții despre răspunsul NATO

Tema a fost discutată chiar la București, unde reprezentanți ai aliaților, partenerilor, Uniunii Europene și industriei s-au întâlnit pentru simpozionul anual NATO dedicat amenințărilor hibride. Potrivit comunicatului Alianței, reuniunea a avut loc pe 15 și 16 octombrie.

Discuțiile au vizat protejarea infrastructurii critice, în special a celei energetice, lecțiile incidentelor recente și cooperarea cu firmele private. Au participat și reprezentanți ai Ucrainei și Republicii Moldova, care și-au prezentat experiențele în combaterea acestor amenințări.

Evenimentul a fost organizat de NATO împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne și al SRI. Pentru România, protejarea infrastructurii înseamnă inclusiv pregătirea instituțiilor și operatorilor care trebuie să mențină serviciile esențiale funcționale atunci când apar incidente.

UE are deja sancțiuni pentru operațiunile de destabilizare

Consiliul Uniunii Europene include sabotajele, atacurile cibernetice, perturbarea infrastructurii și manipularea informațiilor în categoria activităților hibride rusești. Instituția arată că aceste campanii s-au intensificat după invazia pe scară largă a Ucrainei.

Regimul european de sancțiuni permite înghețarea activelor, interdicții de călătorie și blocarea accesului la fonduri pentru persoanele și organizațiile vizate. Măsurile acoperă inclusiv acțiuni împotriva serviciilor publice, infrastructurii critice și proceselor electorale, iar cadrul a fost prelungit până în octombrie 2027.