Puii crescuţi în România, folosiţi în toate şcolile din Marea Britanie. „Au eticheta cea mai curată, sunt hrăniţi cu 90% porumb”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat joi că sectorul avicol românesc este unul dintre cele mai performante din Uniunea Europeană, susținând că „toate şcolile din Marea Britanie folosesc puiul românesc” datorită calității superioare și standardelor ridicate de producție.

România, exportator important de carne de pasăre

„Noi avem sectorul avicol foarte bine dezvoltat şi suntem net exportatori în lumea europeană, dar şi în zona de Marea Britanie. Pentru că toate şcolile din Marea Britanie folosesc puiul românesc. De ce îl folosesc?

Pentru că avem pui cu eticheta cea mai curată. Producem pui crescut cu 90% porumb. Fără alte premix-uri, calitatea puiului din România este una net superioară. Să nu credeţi că în Marea Britanie şcolile dădeau la copii, dacă puiul nostru nu avea cea mai curată etichetă din lumea europeană”, a afirmat ministrul la DCNews.

Potrivit lui Florin Barbu, aproximativ 90% din producția de carne de pui din România este realizată de companii cu capital exclusiv românesc, iar țara noastră este un exportator important atât în Uniunea Europeană, cât și pe piața britanică.

Ministrul a explicat că avantajul competitiv al României este dat de modul de hrănire a păsărilor și de trasabilitatea produselor, elemente care contribuie la o „etichetă curată”, apreciată pe piețele externe. În opinia sa, standardele respectate de producătorii români reprezintă un atu major în competiția europeană.

Critici privind opoziția față de acordul Mercosur

Declarațiile au fost făcute și în contextul dezbaterilor privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din blocul Mercosur. Ministrul Agriculturii a respins criticile venite din partea unor analiști economici care au susținut că opoziția României față de acest acord ar fi nejustificată.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

„Am văzut foarte mulţi analişti şi specialişti în partea de comerţ, dar şi foarte mulţi economişti care criticau de ce s-a opus acordului Mercosur. Vă dau un exemplu. 1,5% din consumul din Uniunea Europeană la carne de pui reprezentau 180.000 de tone. Dacă importam din zona de Mercosur pieptul de pui, unde partea economică cea mai importantă dintr-un pui este pieptul, reprezenta 24% din consumul din Uniunea Europeană”, a explicat Barbu.

El a subliniat că importurile nu ar fi vizat puiul întreg sau alte părți mai puțin valoroase, ci tocmai segmentul cu cea mai mare valoare economică.

„Nu exportau din zona de Mercosur puiul întreg, nu exportau pulpe. Dacă mergeau pe această gamă de piept de pui, din analizele pe care le-am făcut (…) reprezenta 25% din consumul din Uniunea Europeană”, a spus ministrul.

În acest context, România, ca stat exportator de carne de pasăre către piața europeană și britanică, ar fi fost printre țările afectate direct.

Lecțiile trecutului: ferme și fabrici închise

Florin Barbu a invocat și experiențele anterioare pentru a argumenta necesitatea unor garanții ferme în acordurile comerciale.

„Dacă vă aduceţi aminte, atunci când s-a dat drumul la un acord prin care am putut importa în România pulpe congelate, cu ani în urmă, aproape 2.000 de ferme de pui din România s-au închis”, a afirmat el.

Ministrul a făcut referire și la industria zahărului:

„Atunci când s-a făcut acord de liber schimb cu Rusia pe zahăr, nouă fabrici în România s-au închis. Acelaşi lucru se putea întâmpla şi pe Mercosur dacă nu puneam aceste garanţii”.

În opinia ministrului Agriculturii, comerțul liber poate aduce beneficii anumitor state membre ale Uniunii Europene, însă fără mecanisme de protecție adecvate, acesta poate genera dezechilibre majore.

„Un acord încheiat, un comerţ liber, fără anumite garanţii, poate transforma acest comerţ într-unul de dumping, astfel încât să poţi distruge ceea ce ai în momentul de faţă”, a mai afirmat Florin Barbu.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună