Profeția autorului cărții Sapiens, despre AI: inteligența artificială poate declanșa două crize majore în fiecare stat

Inteligența artificială nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o forță activă care începe să schimbe economii, instituții și relațiile dintre oameni.

Yuval Noah Harari, istoricul cunoscut pentru volumul Sapiens: Scurtă istorie a omenirii, avertizează că dezvoltarea accelerată a AI riscă să genereze două tipuri de crize profunde pentru fiecare țară, indiferent de nivelul său de dezvoltare.

Potrivit lui Harari, miza nu este doar tehnologică, ci una care ține de stabilitatea socială și politică. AI nu va afecta doar anumite industrii, ci va pune presiune pe însăși structura statelor moderne, construite în jurul muncii umane, educației clasice și controlului informației, scrie Business Insider.

Primele semne ale acestor transformări sunt deja vizibile, iar lipsa unor răspunsuri coerente riscă să amplifice tensiunile existente.

Criza economică: dispariția masivă a locurilor de muncă și inegalitatea

Prima mare criză anticipată de Harari este una economică. Inteligența artificială nu mai înlocuiește doar munca fizică, ci și o parte tot mai mare din munca intelectuală.

Profesiile considerate până recent „sigure”, de la analiză financiară și jurnalism până la programare sau design, sunt deja afectate de automatizare.

Problema majoră nu este doar pierderea locurilor de muncă, ci viteza cu care acest proces are loc. Sistemele economice și educaționale nu sunt pregătite să recalifice milioane de oameni într-un timp atât de scurt. Astfel, statele se pot confrunta cu o populație activă din ce în ce mai numeroasă, dar tot mai puțin relevantă pe piața muncii.

Vezi și:

Digi România bate palma cu statul român într-un contract de 196 de milioane de euro pentru un „ChatGPT românesc”. Tot ce trebuie să știi despre finanțarea prin SAFE

Xiaomi intră în 2026 cu venituri de 12,54 miliarde de euro: planul „Human × Car × Home” combină telefonul, casa și mașina electrică, iar rezultatele pozitive se văd deja

Harari avertizează că această situație poate duce la apariția unei „clase inutile” din punct de vedere economic, ceea ce ar accentua polarizarea socială și ar pune presiune enormă pe sistemele de protecție socială.

Fără politici clare privind redistribuirea beneficiilor generate de AI, diferența dintre cei care controlează tehnologia și restul populației ar putea deveni explozivă.

Criza politică și a controlului informației

A doua criză este una politică și instituțională. Inteligența artificială are capacitatea de a manipula informația la scară masivă: generarea de conținut fals, influențarea opiniei publice, micro-targetarea emoțională și automatizarea propagandei sunt deja realități.

Harari subliniază că statele riscă să piardă controlul asupra proceselor democratice dacă nu înțeleg și nu reglementează aceste tehnologii.

Mai mult, guvernele autoritare ar putea folosi AI pentru supraveghere extinsă și control social, în timp ce democrațiile se pot bloca în conflicte interne alimentate de dezinformare automatizată. În ambele cazuri, rezultatul este instabilitate politică.

În viziunea lui Harari, inteligența artificială nu este „bună” sau „rea” în sine, dar lipsa unor decizii rapide și responsabile poate transforma această tehnologie într-un factor de criză globală.

Statele care tratează AI doar ca pe un instrument economic riscă să ignore implicațiile sale profunde asupra societății, puterii și viitorului umanității.

De la 1 iulie 2026, mii de șoferi vor fi obligați să monteze acest dispozitiv. Amenzile ajung la 12.000 de lei