Praful depus pe panourile fotovoltaice provoacă pierderi anuale de aproape 200 de milioane de euro în România

România pierde anual sume uriașe din producția de energie regenerabilă dintr-un motiv aparent banal: depunerile de praf pe panourile fotovoltaice.

Poluarea urbană, particulele industriale și praful aflat în suspensie reduc semnificativ eficiența instalațiilor solare, generând pierderi economice estimate la aproape 200 de milioane de euro în fiecare an. Fenomenul este deja vizibil la nivel național și ridică probleme serioase pentru randamentul investițiilor în energie verde.

Datele arată că aceste pierderi nu sunt distribuite uniform pe teritoriul țării. Unele orașe și regiuni sunt mult mai afectate decât altele, în special cele cu activitate industrială intensă sau cu un nivel ridicat de poluare atmosferică.

În aceste zone, panourile fotovoltaice acumulează mai rapid depuneri de praf, ceea ce duce la scăderi consistente ale producției de electricitate.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Cum afectează praful eficiența panourilor solare

Depunerile de praf acționează ca o barieră între suprafața panoului și radiația solară. Chiar și un strat subțire de particule poate reduce cantitatea de lumină absorbită, afectând direct producția de energie.

În timp, lipsa curățării regulate duce la pierderi cumulative, care se traduc în venituri mai mici pentru operatorii de parcuri fotovoltaice și pentru prosumatori.

În România, problema este amplificată de nivelul ridicat al poluării în anumite zone urbane și industriale. Particulele fine provenite din trafic, industrie sau activități portuare se depun constant pe suprafețele expuse, inclusiv pe panourile solare.

Galațiul este exemplul cel mai relevant dintre orașele analizate, fiind identificat drept cel mai afectat, din cauza combinației dintre poluarea industrială și condițiile climatice locale.

Specialiștii atrag atenția că pierderile de producție nu sunt întotdeauna imediat observabile. Scăderea randamentului este graduală, iar fără sisteme de monitorizare performante, multe instalații funcționează sub capacitatea optimă luni sau chiar ani de zile.

În acest context, impactul economic la nivel național ajunge la aproximativ 193 de milioane de euro anual, o sumă semnificativă pentru un sector aflat încă în plină dezvoltare.

Impact economic și soluții pentru reducerea pierderilor

Pierderile cauzate de praf afectează atât marile parcuri fotovoltaice, cât și instalațiile de dimensiuni mai mici, montate pe clădiri rezidențiale sau industriale.

În cazul investițiilor mari, chiar și o reducere de câteva procente a eficienței poate însemna milioane de euro pierdute anual. La scară națională, aceste pierderi pun presiune pe obiectivele României privind tranziția energetică și creșterea ponderii surselor regenerabile.

O soluție evidentă este curățarea periodică a panourilor, însă aceasta implică costuri suplimentare și logistică specializată. În zonele foarte poluate, intervențiile ar trebui realizate mai des, ceea ce reduce profitabilitatea proiectelor.

Totodată, condițiile meteo, precum seceta prelungită sau lipsa ploilor, accentuează problema, deoarece panourile nu mai beneficiază de o curățare naturală.

Pe termen mediu și lung, experții indică necesitatea unor tehnologii mai avansate: panouri cu suprafețe tratate special pentru a respinge praful, sisteme automate de curățare sau soluții de monitorizare care să semnaleze rapid scăderile de randament.

Mai mult decât atât, amplasarea noilor parcuri fotovoltaice ar trebui să țină cont mai atent de factorii de poluare locală, nu doar de potențialul solar al zonei.

Problema prafului de pe panourile fotovoltaice arată că tranziția energetică nu depinde doar de instalarea unor capacități noi, ci și de întreținerea eficientă a infrastructurii existente. Fără măsuri concrete, România riscă să piardă anual sume comparabile cu investiții majore în energie verde, dintr-o cauză care, în teorie, poate fi prevenită.