14 ian. 2026 | 11:19

„Poliția rutieră practic nu există”. Un inginer român revenit din America de Nord, despre șocul traficului din România

AUTO
„Poliția rutieră practic nu există”. Un inginer român revenit din America de Nord, despre șocul traficului din România
„Dacă ești prins cu 150 km/oră, poți primi o amendă de până la 10.000 de dolari”, spune, de asemenea, el / Foto: ABC27

Întoarcerea în România, după ani petrecuți în țări unde regulile sunt respectate cu strictețe, poate fi un șoc nu doar emoțional, ci și profesional.

Pentru Cristian Burlacu, inginer specializat în functional safety, acest șoc nu a venit din diferențele de infrastructură sau din lipsuri materiale, ci din felul în care este tratată siguranța rutieră, scrie Republica.

Zi de zi, spune el, asistă la situații care, în America de Nord, ar declanșa intervenții imediate ale Poliției și sancțiuni drastice.

„Sunt absolut siderat de ce văd în fiecare zi în trafic”, afirmă Burlacu. Manevrele periculoase, depășirile fără vizibilitate și viteza excesivă au devenit atât de frecvente încât par să nu mai surprindă pe nimeni.

„Pentru astfel de situații, în SUA sau Canada, pe lângă confiscarea mașinii și amenzi uriașe, ești pus în cătușe și ajungi în arest”, explică el, subliniind contrastul dur dintre cele două realități.

În opinia sa, problema majoră nu este lipsa autostrăzilor, ci lipsa aplicării legii și toleranța față de risc. „Poliția rutieră practic nu există. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților”, spune inginerul, folosind o formulare care descrie brutal haosul pe care îl vede zilnic.

„În America de Nord, disciplina în trafic este regulă, nu excepție”

Experiența acumulată în SUA și Canada l-a format într-un mediu unde regulile nu pot fi negociate. În domeniul în care lucrează, o abatere minimă poate avea consecințe catastrofale, iar acest principiu se regăsește și în trafic. „Acolo, disciplina înseamnă adaptarea vitezei, păstrarea distanței și respectul față de ceilalți”, explică Burlacu.

A condus mii de kilometri în condiții dificile, inclusiv ierni severe, și spune că a observat constant același comportament: șoferii se protejează reciproc. „Oamenii depășesc larg și doar în condiții depline de siguranță. Situațiile anormale sunt raportate imediat”, povestește el.

În Canada, prezența Poliției este constantă, uneori discretă, dar extrem de eficientă. „E pur și simplu cauză și efect: dacă faci asta, se întâmplă asta”, rezumă el filosofia aplicării legii.

Un exemplu relevant îl reprezintă regulile de viteză, afișate clar la intrarea în provincii sau state. „Dacă ești prins cu 150 km/oră, poți primi o amendă de până la 10.000 de dolari, permisul este suspendat pe loc, iar mașina ridicată”, explică Burlacu, subliniind rolul descurajator al acestor măsuri.

„În România, oamenii au pierdut simțul riscului”

Revenit acasă, inginerul a constatat o schimbare periculoasă de mentalitate. „În România, oamenii au pierdut aproape complet simțul riscului în trafic, în același timp cu pierderea răbdării”, spune el. Depășirile riscante sunt tratate ca simple „năzbâtii”, iar cei care scapă la limită par mai degrabă amuzați decât speriați.

Burlacu respinge ideea că infrastructura ar fi cauza principală a tragediilor rutiere. „Problema majoră este comportamentul”, afirmă el. În opinia sa, soluția trebuie să fie una complexă: campanii de conștientizare dure, prezență reală a Poliției pe șosele și standarde mai stricte pentru obținerea și păstrarea permisului. „Permisul de conducere ar trebui văzut ca un privilegiu, nu ca un drept”, subliniază inginerul.

Pentru a ilustra gravitatea situației, el oferă un exemplu personal: „Am sunat la 112 când am văzut, pe autostradă, o mașină venind pe contrasens. Șoferul părea liniștit, ca și cum nu ar fi realizat ce face”. Pentru Burlacu, acesta este semnul clar al unei societăți care a ajuns să banalizeze pericolul.

Mesajul său este tranșant: fără respectarea regulilor și fără sancțiuni reale, haosul rutier va continua. Iar prețul acestui „Mad Max” cotidian este plătit, inevitabil, în vieți omenești.